Jenant, mișeilor! / Intoleranță, azi „dreptate” e numele tău

Nu jocurile politicienilor, nu discursurile la un nivel foarte scăzut, nu manipulările, nu teoriile conspiranțiilor m-au șocat și dezamăgit în această campanie electorală, ci atitudinea intransigentă, radicalizată, a unei mari părți dintre cetățeni. Modul în care România s-a transformat peste noapte într-o luptă de clasă între două tabere, anulând orice reflex de democrație. Mulți nu din spirit civic, ci din orgoliu, din dorința de a avea dreptate și de a se îndreptăți, au devenit peste noapte influenceri, s-au transformat în formatori de opinie care nu argumentează, ci acuză, atacând pe oricine nu era de acord cu ei și arogându-și dreptul de a vorbi „în numele poporului”. Dacă ar fi existat condițiile legislative și statale din anii ’50, mă gândesc cu groază că, din nou, Închisoarea de la Sighet ar fi fost plină de vinovați pentru „delict de opinie”. Și că lipsea doar o scânteie până ca unii să vrea să își facă dreptate singuri.

Cei care nu se regăsesc în niciuna dintre tabere, cei care cred că democrația înseamnă dreptul tău de a nu fi de acord cu mine și că asta nu te face nici prost, nici deștept, au asistat împietriți la acest război dement, dus, culmea, în numele dreptății și libertății.

Nu mă mai mir de rezultatele studiilor care arată că suntem nostalgici după comunism, pentru că, pentru foarte mulți dintre cetățeni, democrația înseamnă doar dreptul lor la opinie.

E trist și grav că 36 de ani de democrație nu ne-au învățat nimic, că nu avem valori și reflexe solide care să ne țină drepți, să nu ne lase să ne încovoiem după curenți și valuri de propagandă.

Cele două Românii, despre care vorbește toată lumea nu sunt ale lui Nicușor și Simion, nu sunt ale globaliștilor și ale suveraniștilor. Există o Românie a intoleranților de orice fel, suveraniști și globaliști, și o Românie a celor care înțeleg ce înseamnă democrația și libertatea. Și nu vor să bage pe nimeni nici în pușcărie, nici să îi ardă pe rug, nici să îi expulzeze pe cei care cred altfel.

Pentru că intoleranța nu înseamnă niciodată dreptate, ci îngustime, prostie, cruzime și frustrare.

Un om cu adevărat liber nu e niciodată intolerant.