Jenant, mișeilor! Curs despre cursuri

Dacă întrebi un bătrân din satele noastre maramureșene cum poate cineva să te învețe să faci ceea ce el nu a făcut niciodată sau cum te poate ajuta să ajungi acolo unde el nu a ajuns niciodată, o să râdă și o să răspundă ironic: „Așa ceva nu există!”.

Pentru oamenii de bun-simț, de dreaptă măsură, astfel de chestiuni nu există.

Există însă pentru ceilalți, care se cred un pic altfel, vor să iasă din tipar, dar, fără să-și dea seama, tocmai în tipare intră.

Azi e la mare modă să țină toată lumea diverse cursuri. Așa ajung să vorbească despre relații, oameni care sunt singuri; despre slăbit, oameni mai rotofei, ca să nu le spun grași; despre investiții, oameni care nu au avut în viața lor un angajat și nu au investit în nimic; despre vacanțe, oameni care studiază destinațiile doar pe google maps, despre dezvoltare personală și echilibru emoțional, oameni care au serioase probleme emoționale și lista poate continua la nesfârșit.

Culmea e că astfel de cursuri au și cursanți, și succes. Pentru organizatori. Că participanții nu cred că se aleg cu mare lucru din asta.

În loc să țină cursuri oameni care au atins performanța într-un domeniu, de obicei țin astfel de cursuri cei care au eșuat și au găsit acest plan B la șomaj. Există și excepții, desigur. 

Dar dacă noi, românii, ne pricepem la ceva, acel ceva e datul de lecții oricând, oricui și despre orice.

Poate ar trebui să țină cineva un curs și despre „Cunoaște-ți lungul nasului!”, cu alte cuvinte „Cunoașteți măsura!”. Așa am scăpa de pericolul de a cădea în ridicol sau în extreme.

Apropo, mă gândesc să țin și eu un curs despre cum să ții cursuri de orice sau de nimic. O să vă anunț unde vă puteți înscrie.