Guvernul Bolojan pregătește al doilea val de măsuri fiscale. Programul „Anghel Saligny”, în centrul discuțiilor coaliției

După adoptarea primului pachet de măsuri fiscale, care va intra în vigoare începând cu 1 august 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan își pregătește următoarea mișcare: al doilea pachet fiscal. Deși asumarea răspunderii pe pachetul fiscal 2 fusese planificată pentru sfârșitul lunii iulie, guvernul a decis amânarea acestui pas până după rectificarea bugetară, programată în luna septembrie.

În ultimele săptămâni, au fost prezentate public principalele măsuri ce urmează a fi incluse în acest nou set de reforme, menit să continue procesul de reducere a deficitului bugetar și eficientizare a cheltuielilor statului.

Liderii coaliției de guvernare s-au reunit miercuri, 30 iulie, pentru a discuta atât calendarul asumat pentru pachetul fiscal 2, cât și viitorul programului „Anghel Saligny”, un proiect de investiții considerat esențial de către Partidul Social Democrat. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a respins ideea opririi proiectelor prin acest program și a declarat că „Trebuie analizat fiecare proiect în parte”. De asemenea, liderul PSD a anunțat că partidul a pregătit un document tehnic pentru susținerea programului, care va fi prezentat în coaliția de guvernare.

„Nu e politic să ai sau să nu ai apă sau drum într-o comunitate, ci ține de un standard de viaţă absolut necesar pentru România anului 2025”, a mai declarat Sorin Grindeanu.

Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a transmis în 29 iulie că bugetul alocat pentru programul „Anghel Saligny”, în 2025, adică 10 miliarde de lei, este deja epuizat.

„Toți constructorii din România știu că bugetul este consumat. Orice alocare suplimentară va însemna un minus mult mai mare de pe alte programe”, a declarat premierul, care a mai susținut că prioritatea Guvernului rămâne implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Pachetul doi prevede măsuri fiscale privind reforma administrației, tăierea pensiilor speciale ale magistraților, dar și măsuri care vizează comasarea unor direcții/servicii furnizate de localități mici.

Având în vedere că asumarea răspunderii pentru noile măsuri fiscale a fost amânată deja a doua oară, rămâne incert nu doar momentul aplicării acestora, ci mai ales angajamentul real al guvernanților față de reformele promise. Deși premierul Ilie Bolojan a insistat pe ideea reformei, amânările repetate sugerează o lipsă de comunicare în interiorul coaliției, dar și o ezitare în a-și asuma decizii ferme, ezitări care putem spune că sunt alimentate de teama costurilor electorale. Nemulțumirile legate de modul deficitar în care se realizează comunicarea în cadrul coaliției au dus la discuții despre faptul că deciziile ar trebui anunțate după consultarea partidelor din cadrul coaliției, iar acestea vor avea la dispoziție o săptămână să aducă îmbunătățiri.

Propunerile de măsuri fiscale din pachetul 2

Guvernul vrea să aplice măsurile economice din cel de-al doilea pachet cât mai repede, pentru a reduce deficitul bugetar la cel mult 7,8% din PIB, de la 9,3% în 2024. Conform propunerilor, măsurile din pachetul doi se referă la reforma din administrația publică locală și companiile de stat.

În ceea ce privește reforma administrației publice, guvernul vorbește oficial despre o „reorganizare strategică” menită să eficientizeze statul român, un lucru absolut esențial, având în vedere că în ultimii ani instituțiile statului au fost supradimensionate cu clientela de partid. Din păcate însă, această reorganizare îi va afecta în special pe acei oameni din administrația publică locală care nu dețin funcții de conducere sau nu beneficiază de protecție politică, astfel că funcționarii vulnerabili - unii cu salarii decente, alții cu salarii chiar mici - vor fi direct afectați, în timp ce posturile bine remunerate din aparatul central sau din structurile de conducere, adesea ocupate politic, rămân neatinse.

Rămâne de văzut dacă această reorganizare va fi reală sau se va dovedi a fi încă o operațiune de fațadă, în care se mimează reforma, dar se evită exact măsurile dureroase care ar putea deranja echilibrele de putere din partidele politice.

Nici eficientizarea companiilor de stat, care nu sunt puține la număr, mai exact 1.326 de companii (organizate ca societăți pe acțiuni, regii autonome sau SRL), dintre care 144 sunt la nivel central, nu va fi o operațiune ușoară.

Dintre aceste companii, 266 generează pierderi în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar cele mai mari pierderi sunt înregistrate la șapte companii dintre acestea, care însumează pierderi de 2 miliarde de lei, anume: CFR S.A., CFR Marfă, Electrocentrale Craiova, Unifarm, Termoenergetica București, Metrorex, Complexul Energetic Valea Jiului.

 Interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile și autoritățile publice, precum și o reorganizare profundă a ANAF axată pe depolitizare și eficientizare sunt alte măsuri prevăzute în pachetul doi. O altă măsură prezentată la începutul lunii iulie este desființarea funcției de viceprimar la autoritățile administrației publice locale cu o populație mai mică de 1.500 de locuitori, măsură la care s-a renunțat ulterior.

Printre principalele măsuri se numără reforma pensiilor speciale, care va fi cuprinsă în al treilea pachet și care prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani și limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, față de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate. Reforma este urgentă și necesară, a spus premierul, care avertizează că România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene.

„Așa cum știți, avem o urgență privind clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea situației era prinsă în jaloanele care ne permit accesarea de fonduri UE și avem reținute peste 800.000.000 de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față, dintre care 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie, să îndeplinim jaloanele, pentru că altfel pierdem banii”, a punctat premierul Ilie Bolojan.

Printre măsurile propuse în al doilea pachet de măsuri se numără limitarea sporurilor din spitale, introducerea unui impozit nou pentru vehicule poluante, revizuirea funcționării Poliției Locale și comasarea structurilor subordonate IGSU, DSU, IGAv în structuri teritoriale.

PSD cere ca în pachetul doi să fie ajustate „excesele” din primul pachet fiscal și introducerea unei fiscalități mai echilibrate, care să includă taxarea capitalului, în special a multinaționalelor. Sorin Grindeanu a declarat că PSD susține o nouă asumare a răspunderii pentru eliminarea privilegiilor, dar consideră că măsurile fiscale au nevoie de o discuție amplă cu toate ministerele.

„Am transmis un set de propuneri către Ministerul de Finanțe. Ordinea corectă este să discutăm mai întâi de rectificare bugetară și de țintele macroeconomice, apoi de măsurile fiscale”, a transmis liderul PSD.

În paralel însă, premierul Ilie Bolojan a transmis că „Indiferent cine este premier, nu avem posibilitatea să facem rectificări pozitive”.

În pachetul 2 de măsuri, PSD are o serie de propuneri pentru „corectarea” unor măsuri din pachetul 1, anume: renunțarea la impunerea CASS pentru pensiile veteranilor de război, invalizilor, deținuților politici și a urmașilor acestora; protejarea mamelor cu venituri mici prin impunerea unui prag de plată a CASS la indemnizația pentru mame de 4.000 lei; ridicarea pragului de plată a CASS la pensii de la 3.000 de lei la 4.000 de lei; aplicarea graduală a măsurilor din primul pachet fiscal destinate domeniului educației.

O altă decizie importantă pe care o vor lua guvernanții zilele acestea privește blocarea transferurilor în administrația publică locală. Mai exact, guvernul va adopta o ordonanță de urgență prin care transferurile între instituțiile statului vor fi blocate, iar aparatul bugetar va fi reformat printr-o campanie amplă de reorganizare și concedieri.

Înghețarea transferurilor vine la pachet cu reducerea cu aproximativ 20% a numărului de angajați din administrația publică centrală. Aceasta presupune: comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse; desființarea posturilor de conducere inutile; suspendarea promovărilor și a concursurilor de angajare; restructurarea direcțiilor și departamentelor fără activitate concretă sau cu eficiență redusă.

Blocarea transferurilor va afecta zeci de mii de angajați care aveau în plan mutări sau promovări, lucru care pe mulți funcționari publici îi va determina să renunțe de bunăvoie la posturi dacă nu li se oferă alternative de dezvoltare profesională. Rămâne de văzut cum va reuși statul român să-i integreze pe toți acești oameni care vor pleca din administrația publică în sistemul privat, având în vedere că piața locurilor de muncă este slab dezvoltată în multe zone ale țării, mai ales în zonele rurale și orașe mici.

Vă reamintim, pe scurt, care sunt măsurile adoptate în primul pachet fiscal și care vor intra în vigoare de la 1 august 2025:

●       Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%.

●       Cota redusă a fost majorată de la 9% la 11% pentru categorii precum: alimente, medicamente, cărți, lemne de foc. Locuințele nu mai sunt aici, deci se vor scumpi și ele.

●       Vor crește accizele cu 10% la alcool și carburanți. Cresc și accizele la tutun.

●       Românii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate (CASS), pentru sumele care depășesc acest prag, până în 31 decembrie 2027.

●       Șomerii, părinții cu indemnizație de creștere a copilului și cei care primesc venit de incluziune vor primi ajutoarele acordate de stat, din care se rețin automat 10%, ca asigurare de sănătate.

●       Mamele minore vor beneficia în continuare de bursa de 700 de lei. Inițial, aceasta fusese anulată.

●       Coasigurații, adică soțul, soția sau părinții fără venituri proprii, de luna viitoare nu mai sunt exceptați de la plata contribuției la sănătate. Cei care-i au în întreținere vor trebui să completeze o declarație la ANAF, prin care se angajează să plătească 2.340 de lei într-un an pentru fiecare coasigurat.

●       Impozitul pe dividende va crește de la 10% a 16% de la 1 ianuarie 2026.

●       Cei care obțin câștiguri din jocuri de noroc vor plăti impozite mai mari, în funcție de praguri, de la 4 la 40%.

●       Salariile la stat sunt înghețate și anul viitor. La fel și pensiile.

●       Vor primi burse de merit doar elevii care au minimum nota 9, maximum 15% dintr-o clasă.

●       Crește de la 2% la 4% impozitul datorat de bănci, pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026 inclusiv. Pentru cele cu o cotă de piață mai mică de 0,2%, impozitul se menține la 2%.

Cea mai mare parte a acestor măsuri de creștere a taxelor se va răsfrânge în mod negativ în buzunarele tuturor românilor, care vor plăti mai scump produsele din cauza creșterii TVA și a accizelor. Impactul va fi cu atât mai semnificativ cu cât de la 1 iulie s-au liberalizat prețurile la energie.

Concluzie

În ciuda ambiției afișate și a listei ample de măsuri din pachetul 2, Guvernul Bolojan pare prins între discursul reformist și realitatea complicată a unei coaliții fragile. În loc să ofere claritate, asumare și direcție, guvernul transmite tot mai des semnale de ezitare, amânare și nehotărâre.

România are nevoie de o reformă reală, iar în acest moment nu contează câte măsuri sunt propuse, ci cum și mai ales cui se aplică, pentru că românii s-au săturat să plătească pentru incompetența celor care ne conduc.

Alexandra Cristian