Gazeta de Maramureș. 20 de ani, 20 de premii de excelență

Două decenii, aproape 1000 de ediții, sute de suplimente tematice, proiecte educative, culturale, turistice, administrative, zeci de evenimente inedite, mii de cititori, o echipă de excepție. GAZETA de Maramureș împlinește 20 de ani de la apariția pe piața media din Maramureș, iar așa cum ne-am obișnuit, de ziua noastră, îi sărbătorim și le arătăm recunoștință oamenilor excepționali și instituțiilor reper, fără de care Maramureșul și maramureșenii n-ar fi fost la fel. Credem, asemeni premianților noștri, că lumea poate fi schimbată de oameni curajoși, dedicați, cu viziune. Am ales 20 de personalități și instituții care au scris istoria celor 20 de ani. Lor și vouă, colaboratorii, cititorii și prie­tenii noștri, vă mulțumim pentru două decenii de excelență.

1. Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului

Biserica a fost dintotdeauna principalul stâlp de stabilitate în viața oamenilor. Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului a devenit cea mai importantă și credibilă instituție din județul nostru care, pe lângă latura religioasă, se implică intens în viața maramureșenilor. Sub îndrumarea și coordonarea Preasfințitului Episcop Iustin, Biserica își face simțită prezența pe toate planurile: educație, cultură, sprijinirea familiilor nevoiașe, activități cu tinerii, îngrijirea bătrânilor și, nu în ultimul rând, intervenții directe în cazul oamenilor care își pierd casele din cauza incendiilor sau dezastrelor naturale etc. De asemenea, Biserica este principalul factor de stabilitate socială, de păstrare a identității și valorilor naționale autentice. Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului a împodobit județul cu biserici și mănăstiri, care se dovedesc a fi adevărate capodopere arhitecturale dar și cetăți de credință și înduhovnicire. Reabilitarea Centrului Cultural Pastoral „Sf. Iosif Mărturisitorul” din Sighetu Marmației a devenit reper național și un exemplu de bune practici pentru felul în care pot fi puse în valoare clădirile istorice.

Pentru toate acestea, Gazeta de Maramureș oferă Premiul de Excelență Preasfințitului Episcop Iustin și Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, în semn de prețuire și de mulțumire pentru tot ce face Biserica pentru mara­mureșeni.

2.Universal Alloy Corporation Europe

Lider mondial în industria aeronautică, UAC Europe împlinește anul viitor 15 ani de activitate în Maramureș. În tot acest timp, compania a reușit să se extindă constant, ajungând la trei fabrici: prima, cea din Dumbrăvița, urmată de cea din Tăuții-Măgherăuș,  iar de anul trecut a
inaugurat un spațiu de producție în Medieșu Aurit, județul Satu Mare. În tot acest timp, UACE a fost un factor de dezvoltare și bunăstare pentru întreaga zonă și, mai mult, a reușit să pună Maramureșul pe harta elitelor dintr-o industrie de elită: cea aeronautică.
Însă, dincolo de investițiile cifrate la sute de milioane de euro, de contribuțiile importante la bugetul de stat și de miile de angajați, UAC Europe este o companie specială și datorită politicii sale de implicare constantă în comunitate, în toate domeniile de activitate.
A reușit, în toți acești ani, să inițieze evenimente devenite tradiție, să înființeze, alături de partenerii locali, o școală profesională, să sprijine cultura, cultele, educația, pro­tecția mediului, sănătatea, sportul etc. A reușit să unească instituții și oameni și să demonstreze că, atunci când lucrăm împreună și ne unim în jurul unui ideal altruist, orice obiectiv poate deveni realitate.
În spatele acestei povești de succes, stă o echipă de excepție, condusă de lideri pe măsură, care au știut, dincolo de cifre, să vadă oamenii, viitorul și comunitatea locală. De aceea, le acordăm un dublu-premiu: lui Daniel Vărzaru, în prezent Development and Government Relations Director, fost CFO, un lider de excepție, omul care a stat în spatele acestor investiții extraordinare și care  reprezintă, totodată, interfața companiei, în relațiile cu autoritățile și comunitățile locale și lui Brian Weed, CEO UAC Europe, un lider dedicat echipei și companiei, un om pasionat, dedicat și profesionist.

3. Acad. Emil Burzo, președinte de onoare al Academiei Române, filiala Cluj

Puterea de dăinuire a unei comunității stă în oamenii ei, în ceea ce gândesc, ceea ce creează și, mai ales, în ceea ce cred. Maramureșenii, ca urmași ai voievozilor întemeietori de țară, știu că un om nobil este, înainte de toate, liber și demn, moral, corect și onorabil. Acad. prof. dr. ing. Emil Burzo este, și la propriu și la figurat, un om nobil. Descendent al unor vechi familii nobiliare ma­ramureșene, savant de renume inter­național, Acad. prof. dr. ing. Emil Burzo este mai presus de toate un exemplu de voință, demnitate și morală, un model pentru tinerele ge­nerații.
Este autor a peste 20 de cărți, majoritatea apărute la Editura Academiei Române sau la edituri prestigioase din străinătate, printre care North Holland, Springer Verlag sau Institute of Physics (GB). Publicațiile științifice ale prof. E. Burzo sunt frecvent menționate în literatura de specialitate. În baza de date Google Academic apar peste 7000 de citări, indicele Hirsh, HI = 40, iar în baza de date ISI Thompson (cited reference search) 5600 de citări și HI = 33. Important este faptul că rezultatele științifice sunt reproduse și/ sau men­ționate în peste 80 de cărți apărute pe plan internațional. Lucrările elaborate de prof. Emil Burzo constituie puncte de plecare pentru noi direcții de cercetare, fapt reliefat în multe teze de doctorat, elaborate la marile universități din întreaga lume. O consultare pe internet evidențiază că numărul acestora depă­șește cifra de 80. Lucrările dânsului sunt menționate în brevete de invenție internaționale, spre exemplu în SUA sau Japonia.
Însă, dincolo de activitatea științifică de excepție, Acad. Emil Burzo este un prieten și un susținător al Maramure­șului în toate proiectele culturale și educaționale.  

4. Consiliul Județean Maramureș

Consiliul Județean Maramureș, o instituție reper în dezvoltarea județului, a împlinit în acest an 30 de ani de activitate.
Un bilanț al acestei perioade ar umple, cu siguranță, paginile unui volum consistent. Însă, dincolo de cifre stau sute de oameni care, în acești 30 de ani, în calitate de președinți, consilieri județeni sau funcționari au încercat să-şi aducă aportul la dezvoltarea județului.
Datorită lor, tuturor, astăzi, Consiliul Județean Maramureș este o instituție fundamentală pentru județul nostru, o instituție prestigioasă şi respectată la nivel național şi internațional.
Iar pentru toată activitatea din cele trei decenii, din administrație, cultură, educație, social, sănătate, infrastructură, economie, turism etc, dar și pentru proiectele actuale, care însumează circa 1,5 miliarde de euro, Consiliul Județean Maramureș, merită distincția noastră de excelență.  
 

5.Ioan Stegeran, primarul comunei Fărcașa

Ioan Stegeran, unul dintre cei mai performanți primari din țară, are deja peste două decenii de activitate în funcția de primar al comunei Fărcașa. În tot acest timp, a reușit să transforme radical comuna pe care o conduce și o iubește, implementând proiecte majore, în toate domeniile de activitate. Comuna Fărcașa este cu adevărat o comună la standarde occidentale. Însă, pentru Ioan Stegeran, funcția de primar a însemnat, încă de la început, o misiune de suflet și o obligație morală: aceea de a face bine pentru ceilalți, cu ajutorul lui Dumnezeu.

6.Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus

Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, este unul dintre cei mai longevivi și, totodată, performanți primari din țară. Conduce destinele comunității din Asuaju de Sus din 1992 și, practic, întreaga dezvoltare postdecembristă a comunei se leagă de numele și proiectele sale. Istoria și bilanțul mandatelor sale de primar pe care le are până acum pot constitui un veritabil manual de dezvoltare locală. Pentru 30 de ani de administrație performantă în slujba cetățenilor, Vasile Boitor primește premiul de excelență al GAZETEI.

7.Eugenia Godja

Eugenia Godja este una dintre doamnele remarcabile ale Maramureșului: un profesionist desăvârșit care a dovedit că e capabilă de performanță în toate posturile ocupate, un intelectual şi un orator desăvârșit, un om cald, bun, plin de compasiune şi omenie căreia cetățenii pe care i-a condus 12 ani ca primar i-au spus cu drag „mama Jeni”, dar mai înain­te de toate este un OM integru, onest, mereu cu sufletul spre Dumnezeu, cu gândul la nevoile oamenilor şi cu mintea preocupată de cunoaștere.  Fie că a fost dascăl, director de şcoli de prestigiu, primar al municipiului Sighetu Marmației vreme de 12 ani, președinte de partid, consilier județean sau consilier local de Sighetu Marma­ției, Eugenia Godja a încercat, din pozițiile ocupate să-şi ajute semenii, să lase ca în locurile prin care a trecut să fie mai bine decât înainte. Iar „urmele” lăsate de domnia sa sunt numeroase şi vor dăinui mult timp şi de acum înainte. Eugenia Godja a construit cariere, proiecte de succes, a dezvoltat un municipiu, un partid, dar mai ales a schimbat mentalități şi a făcut ca sufletul şi mintea oamenilor să vibreze de patriotism, spirit civic şi omenie. Mai presus de toate, Eugenia Godja a impus un standard înalt de moralitate şi corectitudine, nefiindu-i niciodată teamă să susțină adevărul, indiferent de riscuri şi nici să lupte pentru binele oamenilor.
Pentru politicienii din județ și din țară, rămâne un etalon de moralitate, pentru doamne, un model de eleganță şi atitudine, pentru mame şi bunici, un model de dăruire şi dragoste, iar pentru noi toţi dovada că o femeie de valoare trebuie să aibă un suflet bun, un ideal înalt şi o minte ascuțită.

8.Silviu Dragomir

Fost deținut politic și fost președinte al Aso­ciației Foștilor Deținuți Politici Maramureș, Silviu Dragomir este un erou modern, un om pentru care credința, demnitatea și onoarea au fost mai importante decât orice suferință și tortură aplicată de comuniști. Nu a abdicat niciodată de la scara sa de valori morale și a spus mereu adevărul, cu orice risc. Reprezintă un model și un reper demn de urmat pentru noi toți și, cu siguranță, va rămâne în istorie ca erou.  

9. Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare

Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare este o instituție etalon, aflată în rândul elitei medicale din țară, alături de marile clinici universitare.
În acest an, spitalul maramureșean a împlinit 50 de ani de activitate. Semicentenarul unei instituții publice înseamnă de obicei o pagină de istorie, un prilej bun de a analiza cifre și de a prezenta bilanțuri, însă semicentenarul unui spital înseamnă mai mult decât atât: este prilejul de a prețui viața și oamenii care s-au pus în slujba ei.
În prezent, Spitalul Județean derulează o serie de proiecte importante, vitale, cel mai mare vizează clădirea nouă care va încorpora un Bloc operator nou, un laborator nou, o secție UPU nouă, o parcare subterană pentru mașinile celor care lucrează în această clădire și un heliport deasupra clădirii. Acest proiect se ridică la o valoare de circa 50 de milioane de euro. De asemenea, a fost semnat deja cu Universitatea de Medicină și Farmacie Cluj, prin care, de anul viitor, se va deschide Facultatea de Medicină la Baia Mare.
Cu gândul la toate realizările celor 50 de ani, dar și la cele prezente și care vor ­urma, Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” primește premiul nostru de excelență.

10. Nicolae Apostol - pictor

Pictorul şi graficianul Nicolae Apostol s-a născut la 16 iunie 1939 în localitatea Berca, județul Buzău.
Absolvent al Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București (1959), îşi continuă studiile la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, cu Gheorghe Şaru. După terminarea institutului (1965), se stabileșteîn Baia Mare.
Expune cu regularitate grafică şi pictură la expozițiile regionale şi județene organizate la Baia Mare (1965, 1966, 1968, 1970, 1971, 1974, 1975, 1977-1981, 1984, 1985, 1989, 2001, 2003). Participă la expoziții deschise în țară la: Cluj-Napoca, Brașov, București, Satu Mare, Constanța, Bacău, Oradea şi în străinătate: Londra (1966 – Expoziția „Secolul XX şi contemporanii săi”), Paris (1967 – Bienala Internațională a Tineretului – grafică), Linz (1968 – Expoziția Internațională de Grafică), Alexandria şi Santiago de Chile (1969), Gyula (1982 – Expoziție de artă plastică – pictură, sculptură, grafică), Tunis, Varșovia, Moscova, Budapesta, Elveția.
Deschide expoziții personale la: Baia Mare (1965, 1967, 1969, 1970, 1992, 1993, 2000), București, Piatra Neamț, Mamaia (1966), Szolnok (1992, 1993).
Realizează două lucrări de artă monumentală (două fresce): Mitologie în holul Teatrului Municipal din Baia Mare în 1967 şi Căderea mitului la Spitalul de Boli Pulmonare Baia Mare în 1970.
Se numără printre reprezentanții de seamă ai noii generații de pictori băimăreni. Peste o mie de lucrări ale artistului Nicolae Apostol se află în muzee şi colecții particulare din țară şi străinătate.

11. Petre Mitru

- om de afaceri,fondatorul Multinet, una dintre cele mai importante din zona IT a acestei părți de țară

O firmă care este agreată de marile firme din domeniu, ceea ce nu este puțin. Tot la mijlocul anilor ’90, împreună cu mai mulți specialiști, foști colegi, prieteni din aceeași generație, au pus bazele unor firme din domeniul realizării de proiecte. Au fost pionierii acestei activități, care au ridicat zona, țara. Grupul de atunci a școlit și pregătit o serie de specialiști pentru realizarea proiectelor pe fonduri europene. Mulți dintre ei au plecat în alte județe punând în aplicare ceea ce au învățat în Baia Mare. A fost o perioadă în care municipiul de pe Săsar s-a aflat peste Cluj din multe puncte de vedere, iar Petre Mitru este artizanul unei astfel de situații.
Centrul de afaceri Millenium III reprezintă una dintre cele mai mari realizări din municipiul Baia Mare din anii ’90 şi una dintre cele mai mari realizări ale lui Petre Mitru.

12. Nicolae Suciu - pictor

Artistul Nicolae Suciu este cel care a reușit să aducă în Baia Mare secția de Arte Plastice la Universitatea din Baia Mare, fostul Nord. Prin zbaterea acestuia, prin relațiile sale, prin realizări, a reușit să obțină acreditarea noii secții universitare în domeniul Artelor Plastice. Un lucru foarte dificil, având în vedere că această specializare necesită multe condiții, iar marile centre universitare nu doresc concurență. A condus secția de Arte băimărene cu mult tact și profesionalism. Dincolo de cariera didactică, Nicolae Suciu este unul dintre cei mai reprezentativi pictori băimăreni. Un artist care, în ultimii 20 de ani, a avut expoziții personale și de grup, în țară și străinătate.

13. Teodor Ardelean

- doctor în filosofie, scriitor, ziarist, politician, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”

Este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de cultură din această parte de țară și nu numai. A reușit, datorită sacrificiului personal, a profesionalismului, a fermității sale, să ridice Biblioteca Județeană la standarde greu de atins. Este cea mai mare bibliotecă publică din țară. Și una dintre cele mai apreciate Biblioteci românești în afara României. Tot datorită activității sale, biblioteca băimăreană are o secție a Academiei Române unde se fac cercetări, studii, lucrări importante pentru cultura românească. Teodor Ardelean a adus la Baia Mare editarea revistei „Familia  Română”, o publicație  care duce mesajul românesc în mai toate capitalele și ora­șele importante din Europa și din lume.

14. Viorica Cherecheș

- medic primar, fostul manager al Spitalului de Boli Infecțioase Baia Mare

A condus spitalul băimărean foarte mulți ani și a reușit să facă din acesta o bijuterie a sănătății mara­mureșene. A preluat spitalul, o clădire anostă, trecută prin vremurile de demult și a realizat primul spital acreditat maramureșean, după normele și normativele actuale. Mai mult, a reușit să aducă la spital personal profesionist, realizând o echipă de lucru cum ar fi dorit orice spital să aibă. Toate acestea nu se pot realiza decât cu pricepere, profesionalism, inteligență.
Viorica Cherecheș este și un medic deosebit, foarte bun diagnostician și cu o răbdare de pus în ramă.

15. Electrosistem Grup

– firmă băimăreană care are ca obiect de activitate producția și comercializarea de posturi de transformare compacte, tablouri electrice de medie și joasă tensiune și comercializarea de echipamente de medie și joasă tensiune pentru sistemele de distribuție a energiei electrice.
Este condusă de Ștefan Blașco, unul dintre oamenii de afaceri băimăreni vizionari. A pus bazele firmei la începutul anilor ’90 și alături de colaboratori, de cei din conducere a reușit să ducă firma la un nivel foarte ridicat. Inovația a stat la baza activității firmei și rezultatele se văd, aici realizându-se produse unice pe piața românească și internațională.
Dar Ștefan Blașco este și un iubitor de frumos, Electrosistem susținând proiecte editoriale legate de moștenirea culturală, precum și frumusețile naturii din Maramureș.
Firma a sprijinit autori, artiști locali pentru realizarea unor albume de artă și cultură.

16. Nicolae Bud

- inginer minier, doctor în economie, politician

Unul dintre cei mai apreciați specialiști din mineritul românesc, Nicolae Bud, a  condus mulți ani sectoare din mineritul maramureșean, încercând alături de sindicate să oprească închiderea activității miniere în această parte de țară. A fost parlamentar, poziție din care a încercat și a și reușit de multe ori să rezolve situații complicate pentru ortacii nordului.  În decursul anilor, Nicolae Bud a publicat mai multe lucrări valoroase despre minerit și de economie. Lucrări premiate de Academia Română și publicate chiar și în China. Acum, specialistul Nicolae Bud lucrează la o istorie a mineritului maramureșean, o lucrare monumentală în mai multe volume.

17. Marius Porumb

- academician, critic, istoric de artă. Directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca

Din anul 1990, este profesor și conducător științific de doctorat în specialitatea Istoria artei al Uni­versității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

Alături de  Zoe Vida-Porumb, a adus în Baia Mare o parte importantă a lucrărilor marelui artist mara­mureșean Vida Gheza și a realizat un Muzeu „Vida Gheza” în Centrul Vechi al municipiului Baia Mare. Un Muzeu care a primit recent Egida Academiei Române.
Marius Porumb este și un cercetător asiduu al Maramu­reșului, publicând în decursul anilor multe studii și lucrări, volume valoroase despre arta populară maramureșeană, bisericile de lemn din Mara­mureș, despre oamenii și portul mara­mureșean.

18. Ștefan Gonczi

A fost primul înalt funcționar public din țară și cel mai longeviv pe funcție până la ieșirea la pensie. O enciclopedie administrativă, un profesor deosebit. A predat la Universitatea de Nord, dar a fost profesor asociat în multe locuri, ]n Universități americane de prestigiu. A și absolvit Universitatea Stanford. Are un curs de management excepțional. Este vorba de Ștefan Gönczi, fostul subprefect de Maramureș. Se poate spune că toți prefecții care au trecut prin Palatul Administrativ au învățat de la el meserie, rigurozitate, tot ce trebuie.

19.Ferma Zootehnică

Unul dintre cele mai importante branduri din Maramureș și nu numai. Începută ca o afacere de familie, Ferma Zootehnică a și rămas o afacere de familie, alături de Florin și Rozica Lazăr fiind cei doi băieţi, Andrei şi Alin.

Producătorul de carne şi produse din carne are o abordare aparte într-o industrie puternică, cu mulţi procesatori, producători, cu importuri semnificative, altfel spus o concurență acerbă. Filozofia Ferma Zootehnică este incredibil de simplă: „producem carne din animale românești, crescute în fermele proprii, producem furajele de care avem nevoie în fermele noastre agricole, folosim condimente pure și aditivi atent selecționați, în așa fel încât consumatorii noștri să fie mulțumiți. Avem rețete proprii, adaptate gusturilor românilor, respectăm animalele şi le asigurăm condiții optime de creștere și de sacrificare. Ținem la angajații noștri şi am devenit o mare familie: Familia Ferma Zootehnică!”.

20.HHC România

În 1998  Hope and Homes for Children a început să-şi desfășoare proiectele în România. În acel moment erau aproape 100.000 de copii supraviețuitori în orfelinate, în aşa-zisele „instituții de tip vechi”.

Activitatea instituției condusă cu mână forte de Ștefan Dărăbuș a fost pentru reducerea masivă a numărului de copii insti­tuționalizați şi a celor rupți de familii. În doar câțiva ani, mai puţin de 9.000 de copii mai existau în instituții de tip vechi, iar până în 2020, alături de partenerii HHC, a fost eradicată şi ultima instituție de tip vechi pentru copii. Astfel, trista poveste a copiilor care supraviețuiau în orfelinatele groazei a luat sfârșit.
Povestea de succes HHC continuă cu proiecte pentru mai binele copiilor români fără părinți, fără ajutor.