
Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 27 Iunie , 2005
''Gambrinus'' in miniatura
In urma cu trei luni, in Baia Mare a fost deschisa Music Art Café, un spatiu neconventional destinat unor activitati similare celor organizate de UAP, spre exemplu. Ideea i-a apartinut lui Robert Strebeli, un tanar care si-a completat studiile universitare in domeniul artelor in Spania si care a vazut necesitatea si posibilitatea de a demara un astfel de proiect in Baia Mare.
In orasele cu traditie universitara exista de multa vreme astfel de cafenele, locuri frecventate de persoane care au in comun gusturi muzicale, preocupari artistice si literare. O astfel de cafenea s-ar vrea un loc de adunare pentru poeti si scriitori, pictori si muzicieni, elevi si studenti, profesori si ziaristi, un fel de Gambrinus din Napoli, in miniatura, sau de Capsa interbelica, un furnicar in care ar trebui sa intre toata lumea artistica si scriitoriceasca a urbei.
Music Art Café reprezinta un compromis intre o galerie de arta si o cafenea.
In cele trei luni de existenta, cafeneaua a gazduit trei vernisaje ale unor artisti plastici baimareni: Valentin Itu, Deák Boldizsár si, de curand, Kinga Györi. Cei care au gandit si au pus in practica acest proiect, fratii Robert si Roland Strebeli, sunt hotarati sa mentina acest ritm al vernisajelor, adaugand in programul viitor al cafenelei seri de muzica, prima de acest fel fiind una de chitara.
Experiment inedit
Lucrarile expuse la Music Art Café de Kinga Györi reprezinta, pe de o parte, o continuare a preocuparilor artistice anterioare, legate de organizarea spatiului si, pe de alta parte, o incercare de restrangere a paletei cromatice. “Libertatea cautarii si fantezia ce se remarca fac apropierea de suprafetele picturale cu note adanci. Sunt valente plus talent, in expresie originala”, afirma Ioan Anghel Negrean, referindu-se la lucrarile expuse printre aromele de cafea. Cateva dintre acestea, cu o usoara tenta de geometrizare a formelor, mi-au adus aminte de o definitie a postmodernismului in pictura: incercarea artistului de a pune in acelasi plan toate fetele slefuite ale unui diamant.
Respingand formele rigide, Kinga Györi propune o mutare a centrului de greutate de pe plastic pe vizual, efectele cromatice remarcabile reamintindu-ne ca pictura e o metafora vizuala a unei secvente din realitate, din traire, din omenesc. Probabil si spatiul expozitiei favorizeaza nasterea unei senzatii despre care un critic de arta spunea ca exista in lumea artelor plastice contemporane: senzatia de déja-vu. Si, cu toate acestea, tablourile expuse au prospetimea unui experiment inedit, a unui discurs viu si puternic sensibilizat.
Oferta artistica de la Music Art Café mi s-a parut una generoasa. Vreme de o luna, ea poate fi admirata de iubitorii de partituri plastice cu o foarte buna organizare a spatiului, expuse in spatii neconventionale. Dupa care, un alt artist isi va expune panzele in spatiul intim al cafenelei.
Ioan BOTIS