EVENIMENT ISTORIC ÎN GRĂDINA MAICII DOMNULUI

O delegație eparhială a marcat o pagină de aur în cronica spirituală a neamului: sfințirea paraclisului de la Chilia „Întâmpinarea Domnului” din cadrul Schitului Lacu, un lăcaș sfânt rezidit și păstorit de un monah originar din Ieud, Maramureș

MUNTELE ATHOS – În perioada 24-29 aprilie 2026, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, o delegație oficială a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, condusă direct de Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, a desfășurat un pelerinaj istoric în Sfântul Munte Athos.

Pelerinajul, organizat de către Agenția „Pelerinul Creștin” a Eparhiei, a reprezentat un adevărat urcuș duhovnicesc, rugăciune intensă și afirmare a identității spirituale românești în republica monastică athonită. Din delegație au făcut parte clerici de la Centrul Eparhial și grupuri de pelerini maramureșeni.

Pe cărările de munte, bătătorite de muncă, nevoință și rugăciune, răsunau glasurile curate în limba română a celor peste 300 de pelerini, veniți să participe la bucuria târnosirii, încununării eforturilor monahilor de la această chilie. Deși poporul român nu are o mănăstire în Sfântul Munte Athos, afirmăm cu mândrie nepăcătoasă că înaintașii noștri, voievozi, domnitori, monahi, clerici și mireni, au contribuit și contribuie neîncetat la păstrarea și înfrumusețarea locașurilor de cult din Sfântul Munte Athos, punând pe primul loc dragostea față de Dumnezeu.

„Dăm slavă și mulțumire lui Dumnezeu că am avut parte de zile de o înaltă ținută duhovnicească, folositoare, ziditoare și mântuitoare” mărturisește părintele Valeriu Vana, Consilier al sectorului pelerinaje, cel care a coordonat conceperea, organizarea și derularea pelerinajului.

Momentul culminant: Târnosirea Paraclisului de la Chilia „Întâmpinarea Domnului”

Ziua de duminică, 26 aprilie 2026 – a treia duminică după Învierea Domnului, închinată Sfintelor Femei Mironosițe – va rămâne definitiv întipărită în analele Bisericii noastre. Într-o atmosferă de o măreție și o intensitate duhovnicească rară, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin a târnosit (sfințit) paraclisul Chiliei Întâmpinarea Domnului, aparținătoare de Schitul Lacu.

Evenimentul capătă o semnificație aparte pentru neamul românesc și poporul binecredincios din Maramureș:

• Rădăcini maramureșene: Starețul acestei chilii este părintele Eftimie Buftea, un fiu al Maramureșului istoric, plecat din faimoasa și credincioasa localitate Ieud.
• Pecete veșnică: Prin ungerea zidurilor cu Sfântul și Marele Mir și așezarea Sfintelor Moaște în piciorul Sfintei Mese, ierarhul a unit spiritual, peste veacuri, pământul Maramureșului cu stânca Sfântului Munte.

La finalul Vecerniei cu Litie și în cadrul Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii arhierești, Preasfințitul Părinte Iustin a rostit un bogat cuvânt de învățătură mângâietor și ziditor. Predica sa a fost catalogată de monahii aghioriți și pelerinii prezenți drept un veritabil ghid spre mântuire, aducând balsam de întărire sufletească într-o epocă a provocărilor globale.

 Urcuș duhovnicesc: De la Schiturile Românești la Marile Lavre Imperiale

Delegația episcopală a parcurs un itinerar spiritual exhaustiv, realizând popasuri de rugăciune atât în oazele de sihăstrie românească, cât și în marile fortărețe bizantine care păzesc Ortodoxia de peste un mileniu:

1. Pilonii Monahismului Românesc din Athos

• Schitul Prodromu: Marea așezare cu viață de obște (cenobitică), unde pelerinii s-au închinat la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului „Prodromița”.
• Schitul Lacu: Loc de liniștire și viață idioritmică (de sine), adăpostul chiliilor sfințite.
• Chiliile de suflet: Delegația a adus prinos de rugăciune la Chiliile Buna Vestire, Sfinții Arhangheli și Înălțarea Domnului. Un moment deosebit a fost oprirea la Chilia Colciu – o renumită vatră de asceză românească ce aparține administrativ de Mănăstirea Vatopedu.

2. Cetățile bizantine ale Ortodoxiei Universale

Ierarhul și ucenicii au trecut pragul unor mănăstiri imperiale declarate monumente UNESCO, unde s-au închinat la cele mai mari comori ale creștinătății (moaște ale sfinților și icoane făcătoare de minuni:

• Marea Lavră: Prima mănăstire mare a Athosului, întemeiată de Sfântul Atanasie Athonitul.
• Mănăstirile Vatopedu și Iviron: Centre masive de cultură teologică și adăposturi ale unor icoane de importanță universală.
• Xenofont, Dionisiu și Sfântul Pavel: Fortărețe așezate direct pe stâncile abrupte ale peninsulei.
• Simonos Petras și Sfântul Pantelimon: Minuni arhitecturale care sfidează gravitația și adăpostesc sute de monahi.
• Biserica Protaton din Kareia: Vechiul centru administrativ al peninsulei, locul unde bate inima administrativă a întregului Munte Sfânt.

O mărturisire de peste un mileniu

În toate aceste locuri sfinte, credința dreptmăritoare, arta bizantină și nevoința monahală se contopesc de peste o mie de ani într-o neîntreruptă mărturisire a Învierii lui Hristos. Întreaga delegație din Maramureș s-a întors acasă purtând în suflete harul neîmpuținat al „Grădinii Maicii Domnului”, dând slavă și mulțumire lui Dumnezeu pentru toate darurile sfințitoare revărsate în aceste zile binecuvântate și cuprinzând în rugăciune tot poporul din Maramureș, Sătmar și de pretutindeni.

Iată acum ce este bun și ce este frumos decât numai a locui frații împreună! (Psalmul 132,1)

Consilier Eparhial

Pr. dr. Valeriu Mircea VANA

Director Agenția Pelerinul Creștin