
Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, RomĂąnia
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Baia Mare, RomĂąnia
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
MarĆŁi , 9 Noiembrie , 2010
EROII REZISTENTEI ANTICOMUNISTE / Iadul de la Ocnele Mari
* Penitenciarul de la Ocnele Mari, disparut odata cu surparea salinei, a reprezentat pana in anul 1948 unul dintre centrele in care, alaturi de detinuti de drept comun, au fost incarcerati și membri ai Partidului Comunist din Romania, printre care si Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Dupa instaurarea regimului comunist, penitenciarul Ocnele Mari a devenit unul dintre cele mai importante lagare de concentrare a luptatorilor din Miscarea Nationala de Rezistenta Anticomunista. Unul dintre cele mai semnificative figuri intelectuale incarcerate la Ocnele Mari a fost si ganditorul Petre Tutea. De numele acestuia se leaga unul dintre putinele evenimente fericite din istoria puscariei, si anume incetarea procesului de reeducare, ca urmare a protestului inaintat de Tutea directorului penitenciarului, prin care ameninta cu sinuciderea in masa a tuturor detinutilor politici. Evenimentul se petrecea prin anul 1958, cand conducerea de stat a luat hotararea de a infiinta un centru de reeducare pentru minori (cunoscut ca scoala de corectie), dar scopul fiind acoperirea detentiei politice care exista in continuare, insa sub denumirea de „drept comun”. Nimeni din localitate nu indraznea sa spuna ce se petrece acolo si nimeni nu „vedea” caruta puscariei care ducea mortii la cimitir.
La Ocnele Mari au fost exterminati prin impuscare o serie de figuri insemnate ale intelectualitatii romanesti si oameni simpli, legati de idealul luptei anticomuniste, ingropati ca anonimi in cimitirul Bozeasca. Penitenciarul ramane in istoria Romaniei drept unul dintre cele mai dure centre de detentie, unde conditiile insuportabile contribuiau decisiv la distrugerea psihica si fizica a detinutului.
Arestatul Gheorghe Gheorghiu - Dej
Inainte de 1948, la Ocnele Mari a fost incarcerat și Gheorghe
Gheorghiu - Dej. Intr-o telegrama catre Arestul Principal Ocnele Mari, datata in 1936 se cere: „Rog efectuați perchiziția deținutului Gheorghiu Gheorghe, zis Dej, condamnat pentru acțiune comunista și ridicați orice act, corespondența primita de la individul Isacescu Petre, zis Ionescu din Galați, precum și de la orice persoana, din care ar rezulta legaturi comuniste, inaintandu-le urgent Consiliului de Rasboiu Galați”. Iar in raspunsul acestei telegrame se arata ca: „La adresa dvs., nr. 16023 din 22 Martie a.c., referitoare la comunistul Gheorghe Dej, cerut de guvernul sovietic, am onoarea a va face cunoscut urmatoarele:
Gheorghe Gheorghiu- Dej este cunoscut ca activeaza in mișcarea clandestina comunista, pe linia Sindicatelor Revoluționare, din anul 1928.
Susnumitul a funcționat ca lucrator electrician la atelierele C.F.R. Galați, Dej și Cluj și in calitate de membru in Consiliul General al Sindicatelor Revoluționare .
Impreuna cu Doncea Constantin, lucrator la Atelierele Grivița C.F.R. București și Ilie Pintilie de la Atelierele C.F.R. Nicolina Iași, a pregatit și declanșat in luna februarie 1933 greva și rebeliunea, care s-a produs concomitent la aceste centre ceferiste și care viza declanșarea grevei generale ceferiste și petroliste in Romania, potrivit instrucțiunilor primite de la Profintern/ Internaționala Sindicatelor Revoluționare/ de la Moscova, in scopul instaurarii regimului comunist și a instituirii guvernului muncitoresc și țaranesc la conducerea țarii.
In cadrul grevei generale preconizate la data menționata, Gheorghiu – Dej avea misiunea de a solidariza la aceasta acțiune comunista muncitorimea de la Calea Ferata din toate centrele din Ardeal.
Pentru activitatea revoluționara comunista, desfașurata cu prilejul rebeliunii ceferiste din luna Februarie 1933, a fost judecat și condamnat de Consiliul de Razboi al Corpului II de Armata București in luna august, același an, la 12 ani munca silnica, pedeapsa in curs de executare, sus numitul fiind in prezent incarcerat la Penitenciarul Caransebeș.
Pentru a crea in opinia publica un curent favorabil achitarii lui și a celorlalți conducatori ai rebeliunii, Partidul Comunist a inființat organizația, camuflata comunista „ Comitetul de Acțiune pentru Ceferiști”, care pe tot timpul judecarii procesului a dus o viguroasa acțiune prin presa democratica evreiasca in sprijinul acestora.
Fiind considerat ca unul dintre fruntașii comuniști, cei mai fanatici și intransigenți, pentru organizarea acțiunilor revoluționare comuniste, Comitetul Central al Partidului Comunist din Romania a pus la cale evadarea susnumitului, cu prilejul transferarii lui in cursul anilor 1935-1937 la inchisorile Vacarești, Ocnele Mari, Aiud, și Doftana, fapt ce a fost zadarnicit, de masurile riguroase ce s-au luat de catre autoritați.
Pentru calitațile lui revoluționare comuniste, una din bateriile grupului de artilerie „Ana Pauker” format din voluntarii comuniști romani care au luptat in brigazile roșii internaționale, ale republicanilor spanioli, purta denumirea „ Gheorghe Gheorghiu- Dej”.
Tot timpul de la condamnarea lui și pana in prezent, organizeaza agitație necontenita, pentru amnistierea și eliberarea acestuia din inchisoare și a celorlalți fruntași ai rebeliunii ceferiste, trimițand, in acest scop, autoritaților competente, memorii, scrisori și telegrame, ca din partea maselor muncitorești, dupa directivele date de Comitetul Central al Partidului Comunist, prin tipariturile de propaganda ce a difuzat.
Punerea susnumitului in libertate ar constitui un pericol permanent pentru ordinea și siguranța statului, mai cu seama in imprejurarile actuale, nefiind exclusa eventualitatea retrimiterii lui in țara, de catre Komintern, in mod clandestin, in vederea dinamizarii acțiunii revoluționare a Partidului Comunist din Romania”.