Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 9 August , 2021

Epuizarea fondurilor prin PNDL frânează investițiile locale

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

În plină vară, când timpul ar permite efectuarea de lucrări, Ministerul Dezvoltării pune frână investițiilor locale I În urmă cu câteva săptămâni, toate primăriile din țară au primit o adresă prin care sunt înștiințate că fondurile Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-au epuizat pentru acest an, iar primăriile pot finanța lucrările din fonduri proprii, din alte surse, sau, dacă nu au bani, le pot sista I Astfel, mii de investiții publice importante rămân în aer. În Maramureș, 166 de investiții, care însumează 706 milioane de lei, sunt blocate. Soluția ar fi alocarea de fonduri la rectificarea bugetară de la finele lunii august.  

La mijlocul anului, în plină vară, când lu­cră­rile la investițiile publice ar trebui să fie în toi, Ministerul Dezvol­tării, Lucrărilor Publice și Ad­minis­trației a transmis, în 22 iunie, o adresă, tuturor primă­riilor, prin care le anunță că fondurile alocate pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-au terminat pentru acest an: „În aplicarea preve­derilor art. 10 alin (4) din Ordo­nanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea programului național de dezvoltare locală, cu modificările și com­pletările ulterioare, vă comunicăm faptul că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminis­trației a epuizat creditele bugetare alocate Programului național de dezvoltare locală pentru anul în curs.
De asemenea, vă aducem la cu­noștință faptul că, potrivit legii, aveți posibilitatea să decontați bunurile achiziționate, serviciile prestate, lucrările executate din surse proprii sau din alte surse legal constituite, sau să asistați lucrările, în vederea evitării înre­gis­trării de arierate, urmând ca, în situația suplimentării creditelor bugetare aferente Programului, în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Adminis­trației, în cursul anului curent, să vă notificăm cu privire la reluarea transferurilor.
Totodată, facem precizarea că, pe toată durata de valabilitate a contractelor de finanțare, aveți posibi­litatea de a solicita Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației recuperarea sume­lor aferente contribuției de la bu­ge­tul de stat decontate din surse proprii sau alte surse legal constituite”.
Practic, mii de investiții sunt în acest moment blocate, iar efectul se răsfrânge și asupra firmelor de construcții. Având în vedere numărul mare de obiective finan­țate prin PNDL la nivel național, impactul este unul major. Mai mult, proiectele importante ale comunităților: poduri, școli, dispensare, drumuri, grădinițe etc. sunt în acest moment „în aer”.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației, Cseke Attila, a declarat presei că situația nu e dramatică și că acea înștiin­țare este „o procedură legală obli­gatorie, vreau să liniștesc pe toată lumea, nu se întâmplă pentru prima oară. Dar, la rectificarea din august, vor fi alocate surse importante pentru PNDL. Autoritățile locale pot face plățile din buget, cu decontare ulterioară. Se pot continua lucrările şi din august se reia plata facturilor”.
Ministrul Cseke Attila a adăugat că bugetul din acest an s-a epuizat rapid și pentru că au existat plăți restante de circa 2 miliarde de lei de anul trecut, dintr-un buget total de aproximativ 4 miliarde de lei. Ulterior, şi premierul Florin Cîţu a anunțat, într-un mesaj pe Facebook, că „toate lucrările de inves­tiții prin PNDL vor primi finanțare de la Guvernul Româ­niei, conform legii”. „Plățile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obișnuită, la mijlocul anu­lui. Îi asigur pe toți aleșii locali că toate facturile conforme vor fi achitate şi reafirm îndemnul de a lucra pentru a avea posibilitatea să decontăm cât mai mult”, a scris premierul.
La nivelul județului Maramureș, sunt cuprinse, potrivit listei Ministerului, 166 de obiective situate în aproape toate comunele din județ. Iar alocările financiare din perioada 2017-2022 sunt estimate la 706.192.036,66 lei. Cele mai multe sunt proiecte de infra­struc­tură și vizează reabilitarea rețelei de drumuri, aducțiuni de apă, construcție de poduri., construcții de grădinițe, școli, dispensare etc.
Evident că cele trei soluții propuse primăriilor nu sunt viabile. Cele mai multe autorități publice locale nu dispun de fonduri proprii pentru decontarea lucrărilor și nici de alte surse financiare. Așa că fie constructorii lucrează pe datorie, fie se sistează lucrările. Rectificarea de buget este programată pentru perioada 16-20 august, conform premierului. Iar până la decontarea efectivă a sumelor, prac­tic vara acestui an este pierdută pentru investiții, chiar dacă se vor aloca fonduri noi pentru PNDL.

Liviu Lazarciuc, primarul comunei Bocicoiu Mare, a spus că: „noi mai avem de decontat lucrările la dispensarul din Bocicoiu Mare, dar suma e mică; de asemenea, mai avem de decontat la grădinița din Crăciunești, tot o sumă mică și mai este proiectul pe școala mare din Crăciunești, care abia a intrat în stadiul de proiectare și trebuie să intrăm cu el pe licitație pentru execuție. La acest proiect, ar fi suma cea mai mare, 900 000 lei. Vom vedea ce va fi. Noi, din șase proiecte pe PNDL, am terminat o parte, două le mai avem de fina­lizat și mai avem acest proiect, școala din Crăciunești, la care nu au început încă lucrările. Dacă nu vor aloca fonduri, va trebui să le finalizăm noi, nu le putem lăsa în paragină. Dar și cu scumpirile astea de materiale, și fără bani, nu știu ce se va întâmpla până la urmă. Nu-mi pot da eu cu părerea, dar ar fi trebuit să lase lucrurile să meargă, pentru că e vorba despre dezvoltarea comunelor și a satelor. Situația aceasta ne încurcă rău, pentru că, dacă stăm până la anul cu lucrările nefinalizate, în contextul scumpirilor materialelor de construcții, riscăm să nu ne mai încadrăm în prețuri. Toată lumea se plânge că s-au scumpit mate­rialele cu 30-50-60%, chiar și cu 100%. Constructorii se plâng”.
Situația este cu atât mai com­plicată cu cât, anul trecut, din cauza pandemiei, unii constructori nu au putut respecta graficul de lucrări. Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus, a declarat: „noi mai avem de finalizat mo­dernizarea străzilor în comuna Asuaju de Sus, 900 000 de lei vechi, atât ar trebui să mai decontăm și să executăm. Dacă nu ne vor da bani, trebuie să sistăm lucrările, pentru că nu dispunem de bani în bugetul local. Anul trecut, și constructorii au tot amânat, pentru că, din cauza pandemiei, au zis că nu au oameni să vină la lucru, i-au dat probabil în șomaj, nu știu. La noi musai sunt acostamentele de făcut și un kilometru de șanț betonat și de turnat asfaltul. Dar e o situație neplăcută”.

Alți primari sunt la „adăpost” de întârzierile privind decontarea sumelor prin PNDL de la Minister, deoarece au prevăzut clauze specifice în contractele de execuție. Liviu Balint, primarul comunei Vima Mică, spune, de asemenea, că: „avem încă un proiect nere­cepționat prin PNDL. Cu constructorul avem contract, în care se prevede că nu îl plătim decât atunci când primim banii de la minister, și atunci nu avem nicio problemă. E o situație complicată, pentru că unii constructori nu s-au încadrat în grafic și atunci i-a afectat și majorarea prețului la mate­rialele de construcții și acum sistarea fondurilor prin PNDL. Dacă se încadrau în grafic, nu era nicio problemă. La proiectul nostru, care prevede construcția a 24 de podețe, lucrările sunt finalizate în proporție de 99%. Altfel nu aveam de unde să punem banii pentru finalizare. Celelalte pro­iecte le-am terminat în decembrie. Pentru noi nu e o problemă majoră, probleme mari sunt pentru cei care sunt la jumătatea lucrărilor, nu știu cum o vor scoate la capăt. Să vedem dacă se vor aloca fonduri în plus la rectificarea bugetară din luna august”.

Deși e clar că există un blocaj în acest program, care are la bază mai multe cauze, premierul Florin Cîțu neagă acest lucru: „În ce privește plata facturilor la timp, vă aduc aminte că, atunci când am preluat guvernarea în 2019, la Ministerul de Finanțe aveam facturi neplătite pe PNDL de șapte luni. Le-am plătit la zi. Din acel moment, nu au mai
existat întârzieri. Săptămâna trecută, au fost plătite 220 de mi­lioane, iar în ședința de guvern de săptămâna trecută am eliberat încă 80 de milioane pentru Mi­nisterul Dezvoltării, care se vor duce către plata acestor facturi. Vor fi alocate resurse suplimentare la rectificarea buge­tară. Nimeni nu trebuie să oprească niciun proiect. Pro­iectele merg mai departe, facturile vor fi plătite la timp”, a afirmat Cîţu.
Totodată, se discută despre necesitatea unui PNDL 3, din moment ce PNDL1 și PNDL 2 se apropie de final. Liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că susține continuarea programului: „Cu sigu­ranță sunt adeptul, şi susțin că este absolut necesar un nou PNDL odată ce se apropie de final PNDL 1 şi PNDL 2.
­Localitățile din România, în special localitățile cu venituri mai mici pentru dezvoltare, au ne­voie de infrastructură: infra­structură de drumuri, de gaz, de apă, canal, pentru că altfel nu au suportul necesar dezvoltării. Ca atare, este vital un nou PNDL 3. Eu am fost partizanul PNDL 3 într-o valoare mai mare decât PNDL 2, de
exemplu, de cel puțin 40 de mi­liarde către drumuri, către gaz, către apă”, a afirmat Ludovic Orban.  În schimb, premierul Florin Cîțu a răspuns evaziv la această întrebare: „Românii s-au săturat de promisiuni de miliarde şi mi­liarde de lei. Românii vor fapte. Va fi un program de fi­nanțare pentru construcții de drumuri. Va fi o sumă pe care o avem astăzi la CNI”.
Vom reveni.

PNDL reprezintă sursa principală de finanțare pentru infrastructura locală şi are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice (10S), în domeniile: sănătate, educație, apă – canalizare, energie termică și electrică, inclusiv iluminat public, transport / drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport.
Cea de-a doua etapă a programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții, sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament.

ETERNE CONTROVERSE

PNDL a fost constant un subiect de discuție publică în ultimii ani. De cele mai multe ori, accentul s-a pus pe politizarea și lipsa de eficiență a programului. E clar, însă, că PNDL a fost principala sursă de finanțare la nivel local, cu proiecte mici și medii pentru multe din autoritățile locale din România. Cele două etape de până acum ale programului ar putea acoperi proiecte de până la 50 de miliarde de lei. Cu toate acestea, rapoartele Expert Forum și investigațiile de presă au scos în evidență probleme sistemice ale schemei şi au născut semne de întrebare cu privire la alocarea de fonduri, gestionarea proiectelor și realizarea achizițiilor, toate în responsabilitatea primăriilor și consiliilor județene, controlate la rândul lor de Curtea de Conturi.
Aceasta din urmă a arătat în mai multe rapoarte că PNDL suferă de deficiențe structurale cu privire la implementare și că trebuie să se modernizeze și să devină mai eficient. Printre deficiențele enumerate de raportul Expert Forum se numără:
-    Evidența implementării proiectelor este deficitară și lipsește informatizarea procesului de colectare a datelor;
-    În cea mai mare parte, evidențele se ţin pe hârtie. Datele de la beneficiari se strâng pe hârtie, iar funcționari din cadrul ministerului le introduc manual în baza de date;
-    Raportările pot fi întârziate, incomplete sau chiar lipsă, astfel că nu există o imagine fidelă a implementării programului;
-    Între aprilie 2015 și decembrie 2020, au fost semnate contracte cu autorități locale pentru 11.753 de proiecte, dintre care 4.511 în PNDL 1 și 7.242 în PNDL 2. Cele două etape ale programului implică proiecte de aproape 50 de miliarde de lei. Din PNDL 1 s-a decontat 81%, iar din etapa a doua 59%;
-    Cele mai multe fonduri din proiecte au fost direcționate către comune, adică 72%. consiliile județene au primit 15%.