
Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro

Marţi , 3 August , 2010
Dialoguri virtuale / Jocul de-a inflatia (II)
Intrebare: Sunt mai multe feluri de inflatii?
Raspuns: Da. Din pacate, in perioade de timp masurate in decenii, romanul a trebuit sa treaca prin aproape toate felurile de inflatii.
* inflatia linistita: cand avem o crestere medie a preturilor pana la cel mult 3%;
* inflatia moderata: cresterea anuala a preturilor este intre 15 si 30%.
* criza inflationista: atunci cand intr-o perioada de timp, de cel putin doi ani, rata anuala a inflatiei depaseste 40%;
* inflatia rapida, cand ritmul anual de crestere a preturilor se apropie de 10%.
* inflatia galopanta, cand cresterea preturilor depaseste 10% anual.
* cand cresterea preturilor este de peste 50% pe luna.
I.: Care este opusul inflatiei? Sau alte situatii!
R.: Deflatia! Cand oferta de bunuri si servicii este mai mare decat ce-rerea, avand loc scaderea preturilor.
* Stagflatia este caracterizata de stagnarea productiei, fara ca masa monetara sa se micsoreze, accentuandu–se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.
* Slumpflatia este cand declinul economiei afecteaza productia nationala, ea scade, iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.
I.: Care sunt masurile antiinflatio-niste, ce au dat roade pana acum?
R.: Sunt mai multe modele, care in esenta se reduc la doua principii:
* masuri de reducere a excesului de cerere;
* masuri de crestere a ofertei.
I.: Care sunt aceste masuri:
R.: Pentru reducerea excesului de cerere:
* diminuarea excedentului de mo-neda in economie;
* sa nu se ieftineasca creditul;
* statul sa reduca deficitul bugetar;
* sa creasca nivelul taxelor si impozitelor.
Pentru cresterea ofertei:
* salarizare corelata cu eficienta muncii;
* structura de productie elastica, eficienta, adaptabila rapid ce-rintelor pietei
* investitii in cresterea capacitatii de generare a productiei si eficientei fortei de munca.
Stefan GONCZI