Dialoguri virtuale / Diarium Academicum Septentrionis (CLIV)

·       1911. În ziarul „Românul” de la Arad, Vasile Goldiș îi răspunde profesorului-literat Petre Dulfu: „Vă mulțumesc din suflet pentru admirabilele poezii ce ne-ați trimis. Din toate părțile cer țăranii să mai publicăm «de alea ce scrie Dulfu». Vă rog faceți-le pe voie și scrieți-ne pentru fiecare număr poporal. Faceți un mare serviciu cauzei prin colaborarea aceasta. Scrierile dumneavoastră sunt cetite cu nespusă plăcere nu numai de popor, dar de toată lumea de aici”. (Sursa informației: www.ccdsj.ro – Casa Corpului Didactic Sălaj, prof. dr. Ioan Ciocian, Opera lui Petre Dulfu).

·       Aprilie 1911. În revista „Cultura Creștină”, An I, nr. 4, Zenovie Pâclișanu semnează articolul O carte despre episcopia din Maramureș.

·       Iunie 1911. În locuința episcopului Vasile Hossu are loc o ședință a conducerii Partidului Național Român, la care participă: George Pop de Băsești, Vasile Goldiș, Iuliu Maniu, Al. Vaida Voevod, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop și alții. (n.n. – de fapt, toate familiile Hossu, inclusiv cardinalul Iuliu Hossu, Francisc Hossu-Longin ș.a. se trag din Mesteacăn, Maramureș sau Răstoci, Sălaj, inclusiv istoricul ce documentează această chestiune, Valer Hossu. De parcurs Nobilimea Chioarului, Elita Chioarului, Episcopul Iuliu – Sfântul Marii Uniri pentru o clarificare genealogică).

·       5 iulie 1911. În ziarul „Românul” de la Arad, condus de Vasile Goldiș, Nr. 136, p. 1-2, este reprodus Discursul domnului George Pop de Băsești, Președintele Comitetului Național, prin care deschide ședința acelui comitet ținută la Lugoj în 2/15 iunie a.c.

·       26-29 iulie 1911. La Congresul Raselor, ținut la Londra, dr. Vasile Lucaciu, delegat de Partidul Național Român, ține, în 28 iulie, un discurs elaborat și echilibrat, în limba franceză, în favoarea ideii de „respect” pentru toate rasele pământului. Iar la final asigură congresul că: „Națiunea Română din Orientul European, în toate statele în care trăiește, reprezintă acest principiu și se luptă pentru realizarea lui” („Gazeta Transilvaniei”, anul LXXIV, nr. 160, 5 august, p. 1). Din Londra Lucaciu trimite două scrisori bunilor săi prieteni George Pop de Băsești și dr. Ioan Mihalyi de Apșa și una ziarului „Românul” din Arad, în care mărturisește că a scris „scumpilor mei din familie, lui Badea George sau fratelui dr. Ioan Mihali …”.

·       11 august 1911. În ședința comitetului „Asociațiunii pentru cultura poporului român din Maramureș” se citește epistola lui Andrei Bârseanu, vicepreședintele ASTREI Sibiu, în care invită „asociații maramureșeni” să înființeze un despărțământ al ASTREI la Sighet.

·       15 august 1911. La Moisei are loc sfințirea „mănăstirei celei noi”, de fapt a bisericii noi, din vecinătatea celei sfințite de Sava Brancovici în secolul XVII. Delegat al Consistoriului din Gherla, dr. Petru Fabian. Predica a fost ținută de vicarul Tit Bud. Dr. Ioan Mihalyi de Apșa și-a exprimat bucuria că s-a zidit aici la poalele „Traianului” o mănăstire frumoasă. S-a trimis o telegramă de bucurie și gratulare Mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa (Tit Bud. Scrieri istorice. Ediție aniversară realizată de Ioan Ardeleanu-Pruncu, apărută sub egida Asociației „Firul vieții”, Editura Valea Verde, Sighet, 2021, pag. 304-311).

·       28 august 1911. Este preziua Adunării Generale ASTRA de la Blaj, aici în orașul de unde au pornit primele raze de cultură românească, aici în orașul care a dat obștei românești pe cei mai distinși cărturari. A fost „primit și întâmpinat” Comitetul Central al Asociațiunii și al Societății pentru fond de teatru român și a fost iluminat orașul. Seara, la orele 8, a avut loc „întrunirea de cunoștință” la Hotelul „Univers”. Toastul-discurs îl ține „badea” George Pop de Băsești, care salută oaspeții și arată celor „sceptici și neîncrezători în puterile poporului român, că a fost mai rău odinioară, când se vorbia și în casele fruntașilor noștri ungurește”. „Azi limba și cultura română își reia locul pretutindeni. Să fim deci tari în credință, dar să și lucrăm să ne facem datorințele față de neam. Atunci să nu ne temem de nimic”. O seamă de academicieni asistă la discursul nobil al unui mare aristocrat român!