Dialoguri virtuale / Camăta (partea a patra)

Întrebare: O situație aparte este în cazul isla­mu­lui?
Răspuns: Dacă un șeic arab posedă mai mulți bani şi identifică o afacere, poate chema lângă el un partener, inclusiv creștin, derulează afacerea urmând ca profitul, dar şi pierderea să le împartă, fără a pretinde partenerului de afacere dobândă pentru banii investiți.  Spre deosebire de actualul sistem bancar prin care întreaga răspundere o transmite antreprenorului, respectiv acelui care împrumută. Se poate spune şi sub forma: „Îți dau bani dacă ai deja bani (gaj). Dacă ai pierdut, întreaga răspundere îți aparține. Dacă ai câștigat, parte din câștig este al meu, bancherul”.

Î.: Deși am vorbit şi în alte interviuri de bani, poate o apropiere din altă perspectivă ar fi interesantă...
R.: Banul, în esență, este un simbol fără nicio valoare. Să luăm două monede din aur, fiecare cântărind 10 grame. Pe o monedă să inscripționăm 1 leu şi pe cea de a doua 1000 de lei şi aceste monede să le punem în circulație. În­seamnă oare că prima monedă este mai slabă decât a doua de o mie de ori? Deci, simbolul este banul şi nu pe ce este înscris acest simbol.

Î.: Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi bani?
R.: Pentru a sublinia şi mai mult rolul de simbol al banului şi rolul acestuia într-o lume tot mai complexă, este suficient să amintim că fără un asemenea simbol nu s-ar putea compara două lucruri, respectiv câtă muncă se găsește în spatele unui bun sau nu s-ar putea ține evidența diferitelor bunuri, adică contabilizarea lor.

Î.: Poate un exemplu mai palpabil ar putea elucida rolul banilor...
R.: Fără bani nu s-ar putea desfășura o acti­vitate economică eficientă şi benefică. Spre exemplu, dacă cineva, care are cinci vaci ar dori să-şi cumpere un autoturism „Dacia”,  ar trebui, dacă nu ar fi simbolul bani, să caute pe un cineva care are un autoturism „Dacia” şi care ar dori să cumpere cinci vaci. Un asemenea schimb este aproape imposibil. Se impu­nea, deci, un sistem de simboluri care nu are nimic de a face cu aurul sau argintul.

Î.: Există şi o istorie a simbolurilor?
R.: Se cunoaște că o perioadă cămătarii au fost alungați din Anglia. În locul banilor, timp de trei sute de ani, se folosea un etalon de comparație din lemn. Deci, simbolul banului era o bucată de lemn crăpat într-un anumit fel. Jumătate din el era păstrat la trezoreria regală, cealaltă parte era în circulație.
Nu manifestarea materială a banului repre­­zintă valoarea unui obiect sau prestație, ci încrederea într-un simbol. Trebuie să însemne că pentru munca mea primesc acest simbol şi altul pentru munca lui primește același simbol în care cred amândoi.