Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 8 Martie , 2019

Coroieni, comuna proiectelor din fonduri europene

de Nicolae Teremtus

Reporter: Care este situaţia în Coroieni, din punct de vedere administrativ şi în perspectiva ale­gerilor europarlamentare?

Gavril Ropan: Dacă ne luăm din punct de vedere administrativ, fac o comparaţie între primarii foşti PDL, actuali PNL şi cei social-democraţi, sunt cu două clase mai sus. Oricare primar din echipa PNL l-ai lua se va vedea că fiecare are mult mai multe obiective realizate ca şi primarii PSD. Asta se datorează conducerii pesedeului de la nivel de judeţ care şi-a instruit primarii să stea la uşa conducerii judeţului. Noi, ceilalţi primari din echipa liberală, am ştiut să accesăm proiecte cu finanţare europeană şi cu fonduri guvernamentale. Drept dovadă, în toate comunele în care există primari liberali realizările sunt mult mai mari ca şi în cele în care sunt primari social-democraţi.

Rep.: Care este situaţia în PNL Ma­ramureş, în perspectiva alegerilor europarlamentare şi a celor care vor urma?
G.R.: Echipa PNL, în frunte cu preşedintele Ionel Bogdan şi cu mine în calitate de prim-vicepre­şedinte avem o campanie de întâlniri cu fiecare organizaţie din toate localităţile din judeţ. Discutăm despre pregătirea campaniei electorale pentru europarlamentare. Discuţiile sunt în toi, ne pregătim intens. Pot susţine cu tărie că PNL Maramureş v-a depăşi PSD Maramureş.

Rep.: Ce spuneţi de povestea cu bugetul?
G.R.: Ştim cu toţii ce este, vedem în presă. E o strategie pesedistă, întârzierea bugetului. După legile în vigoare, bugetul trebuia construit până în 15 noiembrie 2018. Iată că ne apropiem de 15 martie 2019 şi încă nu a fost adoptat bugetul. Majoritatea dau vina pe Klaus Iohannis, dar dacă mergem la legislaţie, am spus când trebuia adoptat. Aici este o strategie politică a PSD. Vom vedea cum umblă după primarii li­berali, de la alte partide şi prin şantaj se va aloca bugetul. Adică, bugetele pentru UAT-uri, peste tot în ţară se vor aloca odată cu campania elec­torală. Este o strategie politică prin care se încearcă a se cumpăra voturi de la alţi primari, de la alte partide. E o strategie la nivel naţional, dar cu siguranţă se va întâmpla şi în Maramureş.

Rep.: Vorbind de primarii liberali, va avea succes o astfel de strategie?
G.R.: Dintotdeauna un primar este interesat ca să reprezinte comunitatea locală, să vină în ajutorul ei. Banii joacă un rol foarte important deoarece nu îţi poţi îndeplini promisiunile electorale dacă nu ai bani. Cu toate acestea, nu cred că vor fi printre primarii liberali, dezertori! Nu cred! Şi nu cred pentru că ne uităm pe scena politică şi vedem că PSD e în picaj. În oricare variantă, cred că ei vor scoate un scor prost.

Rep.: Care sunt proiectele importante pe care le-aţi finalizat?
G.R.: Pe măsura 322 am închis acum un proiect în ce priveşte asfaltarea drumului de doi kilometri până la mânăstirea Dealu Mare. Am realizat şi două cămine culturale, tot pe fonduri europene, şi am construit un cămin pentru bătrâni. La ora actuală acest cămin este ocupat în proporţie de 80%, dat în administrare totală Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului.
Un alt obiect, acum am declanşat procedura de achiziţie, sunt în fază de proiectare tehnică, canalizare şi apă în Vălenii Lăpuşului. Se vor face foraje de mare adâncime şi vreo două izvoare de suprafaţă. La fel, sunt contractate lucrările pentru canalizare.
Apoi, am încheiat licitaţia la extinderea şcolii din cartierul Ponorâta, unde se ştie că natalitatea este foarte bună. Se nasc aproape două clase pe an şi era necesar să extindem şcoala.
De asemenea, mai am un proiect care este în procedura de achiziţie publică, construcţia unui centru medical. Acestea sunt lucrările cu finanţare asigurată. Mai am câteva proiecte care sunt pe rol şi sper să obţin finanţare în cel mai scurt timp. Dar nu dau amănunte deoarece pot exista influenţe politice, ca să spun aşa.
Acum, la ora la care vorbim, sunt în discuţii cu o firmă de consultanţă din Bucureşti, s-au deschis circa 40 de linii de finanţare pe fonduri europene şi acum când vă dau declaraţie sunt în discuţie cu firma de consultanţă. Vorbim de proiecte în domeniul asistenţei sociale, proiecte de dezvoltare locală, dezvoltare agro-industrială, crearea de locuri de muncă. Din cele 40 de linii sper să prind măcar una sau două.

Rep.: Revenind la căminul de bă­trâni, care a fost parcursul acestui proiect? De la idee, la realizarea și inaugurarea lui în 1 septembrie 2018?
G. R.: În 2009 am demarat acest proiect integrat care cuprindea asfaltarea drumului spre Mănăstire, reabilitarea a două cămine culturale, și acest centru care reprezenta componenta socială a proiectului. De aici am început cu proiectul. N-am intrat în prima etapă la finanțare pentru că s-au terminat banii și am fost pe locul 3 sau 4 sub linie, dar au urmat proceduri de reevaluare și din redistribuiri am intrat și noi la finanțare. Apoi a fost partea birocratică, numai în prima etapă am semnat, cu trei semnături, pe fiecare pagină, circa 6.000 de pagini. Aceasta a fost documentația pe care am depus-o, apoi a urmat procedura de achiziție, iarăși câteva mii de pagini, pe urmă tranșele de decont, iarăși câteva mii de pagini. Ultima tranșă a avut 3.000 și ceva de pagini, pe care am depus-o anul acesta, în august. A fost un drum lung și întortocheat, aș putea să scriu un roman. Ne-a fost tăiată finanțarea de două ori și m-am războit cu cei de la București, dar ne-a ajutat Dumnezeu să fim în faza aceasta și să-l vedem funcțional.

Rep.: Cum ați decis să încheiați parteneriatul cu Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului?
G.R.: După ce am văzut construcția terminată și am văzut că are condiții de hotel sau pensiune, m-am gândit că la orice ONG îl dăm, sau aso­ciație, există riscul ca în 5 ani, după ce se termină perioada de implementare, o să-i schimbe destinația.
Ca și condiții, nu cred că există un astfel de centru în partea de Nord-Vest a țării, poate doar cele private, care asigură condiții foarte bune, dar sunt foarte scumpe. Și atunci am decis să-l dăm în administrare Episcopiei și m-am bucurat că PS Iustin și-a asumat această responsabilitate. Cred că e singurul partener de încredere, care nu i-ar schimba desti­nația la care țin foarte mult. A fost un obiectiv greu de realizat, la care țin foarte mult.
Nu am muncit singur la acest proiect, ci alături de echipa pri­măriei și de consiliul local care au fost alături de mine la fiecare proiect de hotărâre. Nu a fost ușor, n-aș putea să nu mulțumesc constructorilor și celor care s-au chinuit pe o perioadă de 5 ani, restul perioadei a fost birocrație și hârtii. Dar am mers printre beneficiarii Centrului și mi-au dat lacrimile văzând cât de mult înseamnă pentru ei acest cămin. Aceasta este cea mai mare satisfacție și demonstrează că mun­ca și efortul nostru au meritat.