Copiii români sunt foarte preocupați de calitatea aerului și de poluare

Calitatea aerului și poluarea reprezintă o îngrijorare majoră pentru copiii români, 76% dintre ei declarându-se destul de sau foarte preocupați. Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75%) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66%), arată datele unei anchete realizate de Organizația Salvați Copiii România. În comparație cu rezultatele studiului similar desfășurat cu patru ani în urmă, poluarea aerului rămâne cea mai stringentă problemă de mediu în opinia copiilor, iar nivelul de preocupare a acestora față de calitatea aerului înregistrează o semnificativă creștere (înregistrându-se 9 puncte procentuale în plus pe primele două niveluri – de la 67% la 76%).

Opinii cu privire la schimbările climatice și problemele de mediu

Analizând nivelul de preocupare pentru principalele probleme de mediu, observăm că cel mai ridicat nivel de preocupare apare cu privire la poluarea aerului, față de care peste trei sferturi (76%) dintre respondenți se declară destul de sau foarte preocupați.  Ca intensitate a preocupării, urmează plasticul din ape (75 de puncte procentuale pe primele două niveluri de preocupare) și speciile de animale și plante pe cale de dispariție (66 pp). Cel mai scăzut nivel de preocupare se manifestă față de extracția de petrol, gaze și cărbune (38%).

Analizând nivelul de preocupare a participanților față de calitatea aerului, în funcție de grupele de vârstă, observăm din nou un nivel mai redus la cei de 14-15 ani (67% pe primele două niveluri), în comparație cu cei de vârstă mai mică (79% la 12-13 ani) sau adolescenții mai mari (80% la 16 – 17 ani). Și genul participanților are un impact semnificativ asupra nivelului de preocupare față de poluarea aerului, 82% dintre fete declarându-se destul de preocupate sau foarte preocupate de această problemă, în comparație cu 66% dintre băieți. Diferența în funcție de mediul de locuire este mult mai redusă (2 pp în favoarea respondenților din mediul urban).

Consultarea a explorat și percepția copiilor față de impactul unor activități economice asupra mediului. Dintre domeniile testate, cel mai mare impact asupra mediului este atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili, căreia peste jumătate dintre participanți (56%) îi atribuie un impact foarte ridicat sau ridicat. Impactul atribuit producerii de energie prin arderea combustibililor fosili poate fi interpretat ca având legătură cu preocuparea participanților față de poluarea aerului.

Următoarea activitate ca impact atribuit (53% pe primele două niveluri) este tăierea copacilor în scop economic (excluzând defrișările ilegale) și transportul (47%). Un impact mult mai redus este atribuit pescuitului de pește sălbatic (24%) și agriculturii (19%).

Atunci când li se solicită să-și autoevalueze nivelul de cunoștințe cu privire la o serie de probleme de mediu, 3 din 5 participanți (60%) se declară buni cunoscători ai metodelor de reciclare, iar peste jumătate dintre participanți (54%) consideră că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de informații cu privire la poluarea aerului și poluarea cu plastic.

În același timp, peste o treime dintre respondenți apreciază că sunt bine informați cu privire la schimbările climatice (33%) și defrișarea pădurilor (34%). Problema de mediu cu care respondenții sunt mai puțin familiarizați este reprezentată de refugiații din cauze climatice, în condițiile în care 27% dintre participanții la consultare apreciază că au un nivel ridicat sau foarte ridicat de cunoștințe în legătură cu acest subiect, în timp ce o treime dintre ei (33%) indică un nivel scăzut sau foarte scăzut de informare.