Convorbiri culturale - ediția XL

În anul semicentenarului Cenaclului de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” din Petrova Maramureșului, la 15 iunie 2026, când se împlinesc 137 de ani de la nașterea voievodului Limbii Române, Mihai Eminescu, Editura Țara Maramureșului și cenaclul petrovean mai sus menționat au organizat a XL-a ediție a manifestărilor și Convorbirilor culturale. 

După tradiție, și-au adus contribuția Uniunea Scriitorilor din România, reprezentanța Maramureș, prin poetul Gavril Ciuban; Ordinul Arhitecților din România a fost reprezentat de arhitectul Dorel Cordoș; Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Maramureș, prin sculptorul Ioan Pop Vereta, iar Filiala Satu Mare, prin pictorul Ioan Borlean; Asociația „Bogdan-Dragoș a urmașilor nobilimii maramureșene” - dr. în filologie prof. Ion Petrovai; Asociația „Fiii Leordinei”  - gen. dr. Alexandru Leordean; Primăria Petrova – primar ec. Gheorghe-Grigore Palcuș; Consiliul Local Petrova a delegat la manifestare pe consilierii Ciopac Diana și Vasile Bora; Parohia Română Ortodoxă Petrova 1, reprezentată de preotul paroh Petru Florin Pop; Parohia Română Ortodoxă Petrova 2 având paroh pe preotul Petrovai Ion; Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” Petrova a delegat pe părinții Ilie Savu și Vasile Luțai; Liceul Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, cu delegația condusă de director prof. Viorica Nistor; Căminul cultural „Adrian Dohotaru” Petrova a sprijinit manifestarea prin consilierul cultural Maria Cocârcă; Biblioteca Petrova a fost reprezentată de bibliotecara Mihaela Pop. Consiliul Județean Maramureș a onorat manifestarea prin prezența președintelui Comisiei pentru în­vățământ, cultură și culte, Adrian Vlad. 
Ca în anii precedenți, au colaborat cu iubitorii de Bine, Adevăr și Frumos din Petrova Centrul de Ecologie și Turism Maramureș, prin drd. Vasile Timur Chiș; Muzeul Mara­mureșean  Sighetu Marmației a îmbogățit manifestarea prin con­tribuția științifică a cercetătorului dr. Ioan Boroica, iar Parohia Română Ortodoxă Poienile Izei a onorat manifestarea prin prezența preotului paroh Ioan Pop. 
Manifestarea petroveană a debutat la ora 11.00, în Centrul de Documentare și Informare din cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Filipașcu” Petrova, cu o expoziție de documente și fotografii care oglindesc evoluția grupării petrovene care și-a propus să facă în comuna Petrova o vatră a cultului lui Mihai Eminescu. Pe parcursul unui deceniu, din anul 1967 (constituirea Cercului de Literatură și Creație „Mihai Eminescu” în Școala Generală Petrova) până în anul 1977 (foștii elevi de gimnaziu din Petrova, ajunși liceeni și studenți, împreună cu iubitorii de Bine, Adevăr și Frumos din localitate, au înființat, la 15 ianuarie 1977, Cenaclul de Cultură și Artă „Mihai Eminescu” Petrova, având patron pe acad. Geo Bogza). 
Acțiunea din instituția de învăță­mânt petroveană este rodul bibliote­carei-documentarist Maria Leor­dean, sprijinită de administratorul școlii, ec. Nuțu Leordean. „Umbre pe pânza vremii” a adunat și consilierul cultural Maria 
Cocârcă, în colaborare cu bibliotecara Mihaela Pop, prezentând partici­panților la Convorbiri Culturale 2026 aspecte din viața culturală a Petrovei în ultima jumătate de veac. 
La ora 12.00, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, preot paroh Petru Florin Pop, s-a făcut parastasul de pomenire a Voievodului Limbii Române, patronul spiritual al cenaclului petrovean, sub deviza „Memento mori”, rugăciunile fiind realizate de un sobor de preoți mai sus menționați. După acest moment înălțător și impresionant, prin acompaniamentul unui grup de teologi pasionați de muzica religioasă, a adresat un cuvânt de salut primarul Petrovei, Gheorghe-Grigore Palcuș.  

Pe scena Căminului cultural „Adrian Dohotaru” din Petrova, elevii Liceului Tehnologic 
„Alexandru Filipașcu” Petrova, coor­donați de profesorii Marieta Roman și Viorica Palcuș, au prezentat programul artistic „Laudă Voievodului Limbii Române” alcătuit, în principal, din recitări și cântece pe versuri eminesciene. 
Președintele cenaclului petrovean, prof. dr. Ion Petrovai, care a fost și moderatorul activității culturale, a vorbit participanților folosindu-se de fotografiile în care s-au regăsit cenacliștii fondatori Gheorghe Ristea Rednic, Ioan Țiplea, Ileana Cozlean, Ștefan Mihalca, Ion Petrovai. Sesiunea de comunicări a fost declarată deschisă, toți participanții fiind poftiți în sala de festivități a căminului cultural petrovean în care se aflau la loc de cinste două sculpturi reprezentându-l pe Mihai Eminescu și portretul poetului național al românilor realizat de Vasile Semeniuc, fost membru al cenaclului. 
Manifestarea Convorbiri culturale s-a intitulat astfel pentru că, în cadrul ei, pe lângă aprofundarea vieții și operei lui Mihai Eminescu, participanții să prezinte și alte valori ale culturii naționale și locale sau idei fundamentale din trecutul și prezentul Țării Mara­mureșului. La această ediție, 
Alexandru Leordean, dr. în filosofie și general al armatei române, a prezentat aspecte esențiale despre modul „Cum gândea Eminescu” și amănunte despre întâlnirea de la Putna la care au participat Ioan Slavici, Ciprian Porumbescu și Vasile Alecsandri, alături de alte personalități ale vremii. 
Scriitorul Gavril Ciuban l-a evocat pe eminescologul maramureșean Cornel Munteanu care a împlinit în acest an 70 de ani. Cornel Munteanu a publicat, la Editura „Țara Maramureșului”, o carte despre Mihai Eminescu care, alături de lucrările lui Mircea Popa, Nuțu Roșca și Alexandru Bogdan Petrovai, apărute la aceeași editură, a fost prezentată la Congresul al III-lea al Eminescologilor de la Chișinău, ca urmare a invitației acad. Mihai Cimpoi. 

Cercetătorul dr. Ion Boroica a vorbit despre un proiect vechi de un secol al „Intelighenției” Maramu­reșului Voievodal - „Monografia Maramureșului”. Au fost publicate lucrări care pot fi socotite părți ale proiectului, dar nu s-a realizat lucrarea finală, planificată și structurată după modelul vremii, promovat de școala lui Dimitrie Gusti. Merită menționate culegerile de folclor ale lui Alexandru Țiplea și Ion Bârlea, „Diplomele maramureșene” ale lui Ioan Mihalyi de Apșa și „Istoria Maramureșului” a lui Alexandru Filipașcu. 

Drd. în teologie Lazăr Năsui, care are sub tipar o lucrare despre „Protopopiatul greco-catolic Vișeu”, a prezentat câteva aspecte interesante despre Petrova care făcea parte din această structură administrativă. Lucrurile prezentate au impresionat auditoriul, deoarece, fiind inedite și nepublicate, nu au fost cunoscute de către cititorii pasionați de istorie. Prof. gr. I Măricuța Petrovai, membră fondatoare a cenaclului, a evocat un om al locului, performer în domeniul creației literare populare - Irina Coratorului. Aceasta a lăsat în urma sa o frumoasă și valoroasă colecție de creații literare care așteaptă să fie publicate pentru a fi cunoscute de toți cei care sunt interesați de folclorul nostru. Au urmat opiniile participanților dornici să-și expună punctele de vedere despre cele văzute și trăite la această ediție a Convorbirilor culturale. 
Dintre opiniile exprimate de par­ticipanți, două probleme mi s-au părut importante și le consemnez. Arhitectul Dorel Cordoș s-a adresat edilului și forurilor locale îndemnându-i să lupte pentru a impune localitatea prin lucruri estetice bine chibzuite și de folos public, nu din interese individuale. A sugerat să se lucreze la eviden­țierea troițelor de la biserici și să se amenajeze spații arătoase în jurul lor. Edilul Gheorghe-Grigore Palcuș și preotul Petru Florin Pop l-au invitat pe ilustrul arhitect la o întâlnire pentru a-i învăța ceea ce trebuie să aibă în vedere atunci când decid să facă un obiectiv de un interes public. 
Doamna profesoară Măricuța Petrovai, autoarea unui studiu despre episcopul Serafim de Petrova, a amintit că Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii” din Petrova a avut în anii trecuți inițiativa de a realiza un punct omagial dedicat acestui ilustru fiu al Petrovei, dar demersul nu a fost îndeplinit. A sugerat să se studieze problema și să se ducă la o frumoasă, utilă și înălțătoare finalizare. Și în acest caz, preotul paroh Petru Florin Pop s-a declarat dispus să coopereze pentru a finaliza proiectul. 
Domnul prof. dr. Ion Petrovai s-a angajat să ofere starețului mănăstirii petrovene mai multe documente de la care să se poată pleca pentru definitivarea celor începute în urmă cu câțiva ani. 
Domnul consilier județean Adrian Vlad a mulțumit pentru invitație, a felicitat pe domnul primar și Consiliul Local pentru tot ce a făcut și face împreună cu echipa administrativă și, datorită faptului că Petrova este o localitate emble­matică, în plan cultural, pe toată Valea Vișeului, a promis că, în calitatea pe care o are, va sprijini localitatea în acțiunile sale culturale. A menționat faptul că, în iulie 2026, se împlinesc 100 de ani de la moartea părintelui stomatologiei românești, prof. univ. dr. Gheorghe Bilașcu, iar manifestările ar trebui să fie la înălțimea acestui important eveniment. 
În încheierea dezbaterii, domnul primar a mulțumit tuturor par­tici­panților care au onorat cu prezența manifestarea ca actanți sau audienți și i-a poftit la Pensiunea „Răstoaca”, unde patronul Marius Marinca, cenaclist în anii de școală, a cinstit participanții cu bucate tradiționale de post.