Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 16 Mai , 2005

COMUNITATEA EVREILOR DIN BAIA MARE (IX)

de Stefan Frond
Timp de zece saptamani va vom prezenta o monografie privitoare la comunitatea evreilor din Baia Mare, realizata de Stefan Frond si Andrei Serbanescu, elevi ai Colegiului National “Vasile Lucaciu”. Cei doi considera ca acest demers a imbogatit fondul istoric al Baii Mari, ajutand la finisarea unei viziuni mai complexe asupra istoriei orasului, deoarece studiaza o minoritate locala mai putin cunoscuta. “Pana in anul 1911, in Baia Mare nu a existat o organizare precisa a studierii religiei, copiii fiind impartiti in grupuri, fiecare cu instructorul sau, platit de catre parintii elevilor. Desigur ca familiile sarace nu si-au putut permite acest efort financiar, tocmai de aceea, in 1911, a fost infiintata organizatia Talmud-Tora. Astfel si copiii care proveneau din familii cu venituri modeste puteau sa studieze intr-o scoala iudaica cu un sistem bine organizat, fara a plati sau platind putin. Institutiile evreiesti Organizatia a avut in posesie chiar si o scoala (preluata de Stat in anii ’20 si transformata apoi in scoala independenta), o gradinita pentru fete (unde s-a vorbit mai ales in limba idis). Unul din liderii institutiei Talmud-Tora a fost Kis Samuel. Comunitatea evreilor a detinut, bineinteles, proprietati elementare necesare existentei ei, cum ar fi: abatorul de animale de talie mare, macelaria orataniilor (pasarilor de curte) si baia rituala publica, aflata intr-o cladire mica si simpla, unde s-a introdus si folosirea aburilor. In curtea sinagogii se afla si cladirea in care pentru sarbatori se prepara Matzes, cu care era aprovizionata toata comunitatea din Baia Mare si din imprejurimi. In imobilul organizatiei Talmud-Tora a mai functionat o institutie de studiu numita Hevra Mismaiot. Tinerii care terminau cursurile iesivei si doreau urmarea unei profesii diferite de cea religioasa, urmau invataturi despre Tora in cadrul asa-numitei Tiferet Bahurim. Au mai fost create si doua fonduri de donatii. Un fond a fost destinat saracilor (carora le acorda diverse imprumuturi), iar altul a functionat in sanul unei banci, prin bunavointa conducatorului comunitatii evreiesti, Hirsch Akiba. Printr-o activitate deosebita in domeniul strangerii de fonduri si al actelor de caritate s-a remarcat si Uniunea Femeilor Iudaice, la a carei conducere s-au aflat doamnele Taub si Vertes. Doamna Taub, asemenea sotului ei aflat in functia de loctiitor al presedintelui comunitatii, s-a dedicat din plin infaptuirii actelor de binefacere. De asemenea, Abraham, sotul doamnei Vertes, a fost un membru activ al organizatiilor sioniste. O alta membra de seama a Uniunii Femeilor Iudaice a fost vaduva lui Hirsch Jakob. Stefan FROND Andrei SERBANESCU