Ce resurse minerale avem și ce lăsăm generațiilor viitoare? Bogăția și varietatea de resurse minerale ale României ,,Grădina Maicii Domnului”

Ing. Lazăr-Aurel Pantea, Baia Mare

Teritoriul României, cu o suprafață de 237.500 kmp, are o structură geologică deosebit de complexă. Majoritatea teritoriului face parte din zona orogenului alpin, cu vulcanism terțiar și actual, alcătuit din munți tineri, dealuri, podișuri și câmpii intercalate în depresiuni tectonice.

Subsolul României, pământ strămoșesc, binecuvântat de Dumnezeu și hărăzit de natură cu bogate și variate resurse naturale, conține zăcăminte de minereuri de metale prețioase, minereuri de metale feroase, neferoase și rare, de cărbune, de sare, petrol şi gaze naturale, ape minerale naturale și geotermale, o diversitate de substanțe nemetalifere, precum și inepuizabile cantități de roci utile și roci ornamentale.  

Extragerea și prelucrarea materiilor prime minerale solide, lichide și gazoase sunt cunoscute din timpuri străvechi, iar importanța și varietatea resurselor minerale au determinat ca mineritul să constituie atât o îndeletnicire tradițională, de peste două mii de ani în această zonă a lumii și a Europei, cât și un mijloc de subzistență a locuitorilor din regiunile miniere.                                                                                                                                                                                     

 Materiile prime minerale sunt și vor rămâne un factor de primă importanță a economiei românești. Totalitatea resurselor evidențiate și înregistrate, precum și produsul rezidual minier din haldele de mină și iazurile de decantare fac parte din fondul național de resurse/rezerve.                                                                                                                                                  

Industria minieră a României, până în anul 1990, a cunoscut o dezvoltare, după care a intrat într-o perioadă de restructurare și adaptări pentru tranziția la economia de piață, motiv pentru care au fost tipărite cărți în domeniu puse la dispoziția cititorilor interesați, lucrări care reliefează spiritul creator și grija față de bogățiile țării.

Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Română, din cadrul bibliotecii județene ,,Petre Dulfu”, deține un valoros fond documentar al Academiei Române

Cu 30 de ani în urmă, în Baia Mare și în alte orașe ale județului, rare erau casele în care nu întâlneai o mică bibliotecă. Astăzi, nici în magazinele de desfacere (vânzare) a mobilei nu mai vezi mobilier adecvat pentru o mică bibliotecă de apartament.  Băimărenii și mulți alții beneficiază de Biblioteca Județeană ,,Petre Dulfu”, instituție care promovează cartea și lectura, cunoscută în țară și peste hotare ca o ,,Bibliotecă academică”, ctitorie  culturală unică în nord-vestul țării, o catedrală a cărții, a educației și a culturii, având sute de mii de cărți, reviste, ziare și alte publicații din țară și străinătate etc, grație conducerii sale, atât a directorului dr. Teodor Ardelean, cât și a colegilor de redacție, a redactorului-șef, conf. univ. dr. Florian Roatiș, a prestigioaselor reviste BIBLIOTHECA SEPTRENTIONALIS și FAMILIA română, puse la dispoziția românilor de pretutindeni, precum și a existenței Centrului de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Română.

Puțini sunt cei care cunosc Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, ce deține un valoros fond academic de carte, din diverse domenii de activitate, fond accesibil pentru consultare la sala de lectură celor cu dragoste de cultură, de cercetare, de valori și tradiție. Succint, voi prezenta doar câteva cărți cu referire la bogăția de resurse minerale ale României, țară care, prin frumusețea peisajelor, diversitatea bogățiilor pe care le are, oamenii săi, datinile, obiceiurile și credința străbună creștinească etc. tot mai des este asemuită (denumită) ,,Grădina Maicii Domnului”.  

Veterani ai mineritului din nord-vestul țării, 10 septembrie 2025, în sala de lectură a Bibliotecii  Județene ,,Petre Dulfu” Baia Mare

Trilogia ,,Resursele minerale ale României”

  Din luna martie 2018, în dotarea Centrului de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, din cadrul Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu”, se află și poate fi citită Trilogia ,,Resursele minerale ale României”, editată de Academia Română și donată de către coordonatorii lucrării și autori împreună cu alți specialiști, prof. univ. dr. ing., ex președinte al României Emil Constantinescu, membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință, și prof. univ. dr. ing. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române.

Trilogia ,,Resursele minerale ale României” este concepută ca un fundament pentru Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani, elaborată de Academia Română, și se integrează în Proiectul sectorial „Resursele naturale – Resurse strategice, ce folosim și ce lăsăm generațiilor viitoare”. 

Volumul I, Minerale industriale și roci utile, conține 546 de pagini, care sunt structurate în trei părți: Tipuri de resurse nemetalifere și cadrul geologic al României; Minerale industriale; Roci utile și roci decorative/ ornamentale (roci sedimentare, roci magmatice și roci metamorfice). Este axat pe rolul resurselor minerale în evoluția omenirii, patrimoniul național – avantaje și dezavantaje, politica resurselor minerale.                                                                                               

Volumul II, Minerale metalice și minereuri, are 628 de pagini care sunt structurate în patru părți: Generalități; Elemente metalice și minereuri; Unități metalogenetice; Deșeurile miniere și iazurile de decantare. Are la bază Strategia reindustrializării României pe criteriul resurselor naturale, valorificarea deșeurilor miniere - o șansă pentru dezvoltarea economică a României, informația ecologică un tezaur național; Mineralele critice, pledoarie pentru securitate și progres în context european.  Sunt prezentate pământurile rare și metalele critice, mult discutate acum datorită utilizării lor pe plan mondial, dar mai puțin cunoscute chiar și de către cei care au lucrat în ramura mine.                                                                                   

 Pământurile rare sunt dispuse în a doua jumătate a Tabelului lui Mendeleev. Ele fac parte din grupa lantanidelor (ușoare): lantanul-La, cerium-Ce, neodymium-Nd, samarium-Sm, europium-Eu, gandolinium-Gd, și a actinidelor (grele): terbium-Tb, erbium-Er, intelinum-In. Se adaugă o serie de metale tranziționale (scandium-Sc, ytriu-y). Ele sunt utilizate la motoare electrice, baterii electrice, turbine eoliene, telefoane mobile, componente de calculator, fabricarea magneților, laserelor, cablurilor de fibre optice.

Metalele critice sunt găzduite în minereu la conținuturi extrem de reduse sau în sterilul din iazuri a unor așa-zise produse secundare. Majoritatea țărilor au reevaluat sterilul din iazurile de decantare și au început valorificarea lui pentru toate elementele care în trecut, cu tehnologiile de atunci, nu au putut fi extrase. Unele minerale critice se pot concentra (separa) în procesele tehnologice de obținere a concentratelor de aur, cupru, plumb sau zinc, precum: indiu, galiu, cobalt, germaniu, arsen.

Prin tratamente speciale (metalurgie) se mai pot obține telur, bismut, stibiu, wolfram, staniu, cadmiu, seleniu. În trecut, în uzinele de preparare, ele erau considerate produse sterile lipsite de valoare economică și etichetate deșeuri miniere. Unele metale erau valorificate de uzinele metalurgice din Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, în timp ce unitățile miniere necesitau subvenții și plăteau penalizări pentru depășirea unor concentrații a acestor metale. Iată de ce, când minele și metalurgia funcționau împreună, activitatea pe ansamblu era rentabilă. Astăzi avem șansa de a găsi în sterilul stratificat din iazuri, în decursul anilor, conținuturi de metale din ce în ce mai ridicate spre baza acestor depozite.

Volumul III -  Resurse energetice, 641 de pagini, este dedicat sectorului energetic al economiei naționale.  Prin includerea în cuprinsul său a problemelor de hidrocarburi (petrol şi gaze naturale), cărbuni, resurse nucleare (zăcăminte de uraniu) și resurse regenerabile (solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale, bioenergetice) constituie o importantă bază de date pentru toate sectoarele economice dependente de una din aceste resurse.

Spre finalul trilogiei, autorii scot în evidență „Prin particularitățile sale geologice și geografice, România poate fi considerată ca un studiu de caz, cu semnificație universală, pentru că este una dintre puținele țări mici și mijlocii de pe glob care are o diversitate și o complexitate a resurselor geologice asemănătoare cu ale unor țări mari precum SUA, Rusia sau China. Pentru România, care deține resurse proprii de petrol și gaze de calitate superioară și mari zăcăminte de sare și care se bucură de existența unor soluri variate și de calitate, refacerea și retehnologizarea industriei petrochimice în cadrul unui fond național de investiții sunt o prioritate urgentă care poate asigura stabilitate pe termen lung.”

Metalele și alte elemente de înaltă puritate

Editura Academiei Române, București, 2002, a publicat cartea ,, Metalele și alte elemente de înaltă puritate” autor Mario Nerdin, cercetător științific. Este prima carte românească ce tratează în mod exhaustiv metalele și alte elemente de înaltă puritate, metode de purificare generale și specifice și proprietățile acestora, în lumina ultimelor rezultate în domeniul cunoașterii elementelor. Este structurată în 14 capitole, 664 de pagini. Fiecare capitol cuprinde o grupă a Tabelului periodic al elementelor. La fiecare element în parte s-au prezentat metodele de purificare, cu posibilitățile și limitele lor, proprietățile elementului de înaltă puritate și metodele de control al purității obținute. Apariția acestei lucrări, precizează editura, este un eveniment editorial în literatura noastră științifică și tehnologică și se înscrie în direcția de înviorare a industriei metalurgice, a construcțiilor de mașini și a învățământului de profil din țara noastră. Autorul cărții s-a format ca inginer la școala românească de metalurgie a Universității Politehnice București, cu o viziune largă în domeniul materialelor metalice.

 Minerit pe teritoriul României - trecut, prezent și un posibil viitor

 Sub egida Academiei de Științe Tehnice din România, a fost elaborată cartea ,,Minerit pe teritoriul României  - trecut, prezent și un posibil viitor” , Editura Universitas Petroșani, 2021, autor prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor-DR.H.C, membru titular al Academiei de Științe Tehnice din România și membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.   Lucrarea, structurată în 10 capitole, 371 de pagini, după cum menționează autorul, are drept scop prezentarea și analiza preocupărilor și realizărilor din România, de-a lungul timpului, pentru exploatarea și valorificarea zăcămintelor de substanțe minerale utile. Preocupările și realizările sunt prezentate pe etape: de la începuturi până la Primul Război Mondial, între cele două războaie mondiale, după cel de-al Doilea Război Mondial până în 1990 și după 1990 până în prezent.

Referitor la resursele minerale, se poate afirma, citez: ,,România mai are în total peste 15 miliarde tone rezerve geologice de substanțe minerale utile solide, ceea ce reprezintă o potențială avuție minieră”. Pentru viitor, România trebuie să-și concentreze eforturile investiționale în domeniul resurselor minerale, în special pentru: punerea în valoare a zăcămintelor cu conținuturi sărace, dar cu volume mari de rezerve care se pretează la extracția în cariere; reprocesarea reziduurilor miniere din haldele de steril și iazurile de decantare cu conținut de metale; redeschiderea rezervelor care pot fi valorificate economic, prin metode subterane de extracție; redeschiderea minelor care au rezerve de minereuri cu elemente însoțitoare rare care au devenit în actualul context de mare interes economic. Fără substanțe minerale utile nu poți dispune de suportul material pentru multe ramuri ale economiei naționale. Va trebui să acordăm industriei miniere o dezvoltare durabilă care să corespundă necesităților momentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități.

Exemplarul (cartea) primit/ă de la autor, în 5 mai 2022, l-am donat Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu” Baia Mare, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, pentru a putea fi citită de cei interesați. Lucrarea se adresează specialiștilor, cercetătorilor, oamenilor de știință care se ocupă cu probleme ale dezvoltării tehnicii în general și ale mineritului în special. De asemenea, lucrarea poate fi utilă atât cadrelor didactice, cât și studenților ce se pregătesc pentru acest domeniu.

Mineritul în contextul dezvoltării durabile a României

Potrivit Constituției României, statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.

În context a fost elaborat şi supus dezbaterii Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților și altor reprezentanți ai organismelor abilitate, studiul (proiect național) ,,Mineritul în contextul dezvoltării durabile a României”, întocmit de 14 specialiști din diverse județe ale țării, printre care directorul general al Companiei Naționale Remin Baia Mare și subsemnatul (mandat) pentru zona de nord-vest a țării, colectiv nominalizat de către  Academia de Științe Tehnice din România. Un exemplar din Studiu l-am predat Bibliotecii Județene ,,Petre Dulfu” Baia Mare spre a putea fi consultat de către cei interesați.  A fost analizată situația mineritului pentru toate substanțele minerale utile din toate bazinele miniere ale României și expuse obiectivele posibile de redeschis în funcție de necesități. A fost propusă amplasarea uzinei metalurgice cât mai aproape de zăcământul cuprifer din Munții Apuseni. Dezvoltarea durabilă trebuie să asigure creșterea economică, progresul social, protecția mediului și a resurselor naturale.  

Mineritul din România privind resursele minerale neenergetice revigorează

   În luna iulie 2025, am tipărit în 150 de exemplare cartea ,,Mineritul din România privind resursele minerale neenergetice revigorează”.  Potrivit Legii nr. 111/1995, volumul a fost transmis Bibliotecii Naționale a României pentru depozitul legal și, în contextul conținutului specific, sub formă de donație pentru unele biblioteci, instituții, distinse personalități ale vieții economice, sociale, spirituale și culturale românești, unor foști colegi de studii, de muncă sau descendenților acestora și familiei. Cartea poate fi citită și la: Biblioteca Județeană  „Petre Dulfu”  Baia Mare, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare al Academiei Române, bibliotecile orășenești din Baia-Sprie, Borşa, Cavnic, Târgu-Lăpuş, Tăuții-Măgherăuș, Vişeu de Sus, Seini, Șomcuta Mare, Săliștea de Sus, Biblioteca Municipală Sighetu Marmației, bibliotecile comunale din Băiuţ, Cicârlău, Ocna Șugatag, Biblioteca Muzeului Mineritului Băița, oraș Tăuții-Măgherăuș, Biblioteca Universității Petroşani, precum și la bibliotecile mănăstirilor ortodoxe „Sfânta Ana”  Rohia și „Înălțarea Sfintei Cruci” Dumbrava –Târgu Lăpuș, ,,Nașterea Maicii Domnului” Ruoaia – Lăpuș, ,,Schimbarea la Față” Botiza,  ,,Soborul celor 12 Apostoli” Bârsana, ,,Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” Săpânța,  Mănăstirea ,,Sf. Nicolae” Baia Borșa, Pietroasa Borșa ,,Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”,  ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel” Bixad, ,,Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” Scărișoara Nouă – Carei,  

,,Adormirea Maicii Domnului” Moisei, Mănăstirea ,,Învierea Domnului” Habra – Groși, precum și la bibliotecile altor instituții din județ.             Am fost plăcut surprins la primirea Scrisorii din 25 august 2025 de mulțumire pentru carte și urările adresate de către distinsul om de cultură, domnul academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Din anul 1924, toate bogățiile subsolului României devin proprietate a statului. Statul român a început o acțiune de modernizare a procesului de extracție și valorificare a zăcămintelor de substanțe minerale utile. În anul 1924, la Baia Mare se construiește Instalația de afinare a aurului, iar în 1936, la Gura Barza, o instalație similară.

În perioada crizei economice din anii 1929-1933, minele de cărbune din Valea Jiului se închid, fiind redeschise din 1934. În 1930, la Petrila s-au construit o fabrică de brichete de cărbune și o instalație de semicocsificare. Minele mai mici de minereu de fier au fost închise ca urmare a scăderii prețului la fier, motiv pentru care s-au menținut în funcțiune numai cele de la Ghelar –Teliuc, Ocna de Fier și Lueta –Vlăhița. Minele de metale prețioase, abandonate în cea mai mare parte în timpul Primului Război Mondial, au fost repuse treptat în funcțiune.

În 1937-1938, la Săsar-Baia Mare s-a construit și pus în funcțiune o instalație de cianurare, unde minereul brut aurifer se prelucra direct prin cianurare. În anul 1938, România era a doua țară producătoare de aur din Europa. Au fost înființate școlile de maiștri minieri la Petroșani și Baia Mare. Necesitatea de a pregăti în țară specialiști a condus ca, în anul 1920, Școala Națională de Poduri și Șosele din București să fie transformată în Școală Politehnică, iar la Timișoara a fost înființată Școala Politehnică cu secții de Mine și Metalurgie care a pregătit ingineri de mine.

În vederea determinării volumului de rezerve de s.m.u, între anii 1950-1980, s-au executat în toate bazinele miniere ale țării câteva mii de foraje de la suprafața terenului însumând mai mult de un milion de metri liniari de gaură de sondă care, împreună cu lucrările de cercetare geologică efectuate în subteran, au dus la acumularea de date suficiente pentru o bună cunoaștere a subsolului țării și a resurselor sale. În domeniul minereurilor neferoase au fost crescute capacitățile de producție a minelor existente și, totodată, au fost deschise și puse în producție mine noi (Rușchița, Dognecea, Toroioaga, Burloaia, Muncelu Mic, Șuior, Ilba, Valea Blaznei, Deva, Baia de Arieș, Leșu Ursului, Moldova Nouă, Gura Băii, Fundu Moldovei, Altân –Tepe, Catarama, Colbu, Măcârlău, Băița Bihorului). Minereurile de fier, pe lângă creșterea producției la minele existente, au determinat punerea în producție a noi mine la Căpuș -Șatra, Băișoara. Pentru mangan au fost deschise noi mine și cariere la zăcămintele Vatra Dornei-Iacobeni-Cârlibaba și de fier –mangan la Răzoare-Târgu Lăpuș. O dezvoltare însemnată a cunoscut și sectorul minereurilor nemetalifere prin deschiderea și exploatarea de nisipuri caolinoase la Aghireș, zăcămintele de bentonită de la Valea Chioarului, Răzoare-Târgu Lăpuș, Ocna Mureș și Tufări. 

Legea Minelor a fost modificată şi completată în mod corespunzător, aprobată Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, iar bogățiile de pe întreg teritoriul țării, cât și din acest colț mioritic de țară prezintă interes.  Punerea în valorificare a minereurilor din zăcămintele deschise-închise-redeschise, recuperarea metalelor din sterilele de mină și de flotație, precum și deschiderea de noi mine ar putea conduce la revigorarea mineritului din România și mai ales în Munții Apuseni și nord-vestul țării și a activității pe orizontală a altor agenți economici pentru asigurarea cu metale a economiei naționale.

Bogățiile subsolului în majoritatea țărilor fac obiectul exclusiv al proprietății publice.   Rezervele geologice de resurse minerale utile solide ale României, urmare a lucrărilor de explorare şi exploatare, date publicității în anul 2004, (Anexa la H.G. Nr. 615/2004 privind aprobarea Strategiei industriei României 2004-2010) ce puteau fi exploatate cu tehnologiile cunoscute, erau de 2,8 miliarde tone lignit și cărbune brun, 900 milioane de tone huilă, 40 de milioane tone minereuri auro-argentifere, 90 de milioane tone minereuri polimetalice, 900 de milioane tone minereuri cuprifere, 4 miliarde de tone de  sare. În subsol se mai găsesc zăcăminte de minereuri radioactive, rare, de  fier - mangan, bauxită și o diversitate de substanțe nemetalifere și roci utile folosite în construcții și industria prelucrătoare. O bună parte din aceste resurse sunt localizate în nord-vestul țării. Cele polimetalice, în regiunea minieră Baia Mare (Maramureș, Bistrița Năsăud și Satu Mare), cuprifere și metale rare în Alba, Suceava, Harghita și Bihor, aurifere în Patrulaterul aurifer și regiunea minieră Baia Mare.

   Declinul producției de metale neferoase a început din anul 1990, iar din anul 2007 a încetat activitatea minelor din nord-vestul țării. Nevoia de materii prime minerale, prețul metalelor, contextul actual al situației pe plan internațional justifică reluarea activității pentru unele zăcăminte primare și de resurse secundare, cât și implicarea Statului în concordanță cu interesul național potrivit art. 135 și 136 din Constituția României.

   Veşti de ultimă oră

 Marți, 25 martie 2025, Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României, a anunțat pe postul național TVR redeschiderea minelor pentru grafit la Baia de Fier, magneziu la Budureasa - Bihor și cupru la Roșia Poieni - Abrud, necesare pentru aviație, industria auto, electronică și de apărare. Grafenul  este mai scump decât aurul. În luna aprilie 2025, s-a aprobat prelungirea licențelor de concesiune de exploatare pentru zăcămintele de minereuri polimetalifere de la Baia Sprie și Șuior cu conținut de aur. Miniștrii economiei și ai apărării, în seara zilei de 9 septembrie 2025, au afirmat pe posturile de televiziune Antena 3 C.N.N. și Digi 24 că România, prin programul SAFE, a primit de la UE 16 miliarde de euro, dedicate apărării și realizării unor obiective economice. Prioritatea zero este ca, în cadrul programului de guvernare al coaliției, să redresăm economia, fabricile să fie conduse de profesioniști, iar reindustrializarea să fie în interesul țării.