Ce ar trebui făcut pentru revigorarea mineritului în România ?

Ing. Lazăr-Aurel PANTEA, Baia Mare

Nicolae TEREMTUȘ

                                                      

Ce a inclus România pe lista țărilor cu proiecte strategice pentru materii prime critice. Statele Unite ale Americii vor să colaboreze cu România în domeniul materiilor prime critice pentru energie, tehnologie și apărare. De ce avem nevoie de minerit? Mineritul pe teritoriul României, în această zonă a Europei și a lumii, constituie o îndeletnicire de peste 2000 de ani. Resursele minerale situate pe teritoriul și în subsolul țării și al platoului continental în zona economică a României din Marea Neagră, delimitate conform principiilor dreptului internațional și reglementărilor din convențiile naționale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român.  

 

Activitățile miniere de extragere și valorificare a substanțelor minerale utile au deschis calea spre civilizație și bunăstare pentru multe țări ale lumii, printre care se regăsește și România. De-a lungul timpului, industria minieră a asigurat lumea cu cantități impresionante de substanțe minerale utile și a contribuit decisiv la progresul tehnic și economic al omenirii.

 

Regiunea minieră Baia Mare este una din cele mai vechi regiuni miniere din Europa în care mineritul și prelucrarea metalelor a dăinuit de-a lungul secolelor, cu creșteri și descreșteri în funcție de evenimentele istorice, politice și tehnica perioadelor. În subsolul teritoriului din nord-vestul țării, îndeosebi al Maramureșului, se găsesc zăcăminte de minereuri polimetalice, auro-argentifere, de fier- mangan, de metale rare, minerale critice , zăcăminte de sare și alte substanțe nemetalifere, zăcăminte de roci utile și de roci ornamentale.

 

După Marea Unire de la 1 decembrie 1918, printre primele preocupări ale Statului au

fost refacerea, dezvoltarea și organizarea industriei, cât și asigurarea forței de muncă

calificate. Prin Constituția României din anul 1923 și Legea minelor din anul 1924, toate

bogățiile subsolului țării devin proprietate a Statului, administrate prin Ministerul Industriei

și al Comerțului.

 

Industria minieră a României a cunoscut până în anul 1990 o dezvoltare continuă, după

care a intrat într-o perioadă de restructurare și adaptări pentru tranziția la economia de

piață. În nord-vestul țării, mineritul s-a dezvoltat continuu atât ca număr de unități de

producție, cât și ca producție pe unitate, astfel că Centrala minereurilor și metalurgiei

neferoase Baia Mare, azi Compania Remin S.A., a atins, ca de altfel întregul minerit

românesc, maximul de producție în deceniul al optulea al secolului XX.

 

Salinele de la Coștiui și Ocna Șugatag, în perioada 1848-1930, erau apreciate ca ocne de veche tradiție în aprovizionarea cu sare gemă a multor beneficiari din țări europene. Zăcămintele de

Bentonite, cantonate în Valea Chioarului, Lăpuș și Oaș, au fost deschise și valorificate

începând din anii 1914, 1935, respectiv 1955, în diverse ramuri industriale.

 

În țară, în perioada 1980 - 1990, cele mai mari producții anuale au fost obținute la lignit,

huilă și minereuri metalifere, când erau în funcțiune 278 de mine și cariere și 70 de uzine și

instalații de prelucrare, localizate pe teritoriul a 23 de județe, iar mineritul constituia un mod

de trai pentru circa 10% din populația țării. Industria minieră asigura integral cererea de

cărbune energetic, combustibil nuclear, de metale prețioase, de plumb tehnic, cât și de zinc

în concentrate și parțial cupru în concentrate, huilă cocsificabilă, minereuri de fier, bauxită și

la majoritatea substanțelor nemetalifere. La Baia Mare, centru miniero-metalurgic, se

realiza întreaga producție a țării de cupru electrolitic, 75% din producția de cupru

convertizor, lingourile de aur, plumb tehnic și alte 45 de produse chimico-metalurgice.

 

Urmare a Programelor de restructurare globală și a Strategiei industriei miniere, în perioada

2004-2010, în 10 etape, prin hotărâri ale Guvernelor care s-au succedat între anii 1998-2007,

s-a aprobat închiderea definitivă, conservarea și monitorizarea post închidere a tuturor

minelor de minereuri.

 

Astfel, la 31 decembrie 2006, a încetat activitatea de prospecțiuni și explorări geologice ale S.C. Cuarț-S.A. Baia Mare, cât și activitatea de extragere și prelucrare a minereurilor la Compania Națională Remin-S.A. Baia Mare și Compania Min Vest Deva. Din anul 2011, după prezentarea principalelor cauze ale închiderii minelor și ale consecințelor încetării activității miniere, tot mai frecvent au apărut întrebări: dacă va fi posibilă revigorarea mineritului, mai ales din Maramureș. Părerile au fost împărțite în pro și contra.

 

Răspunsul pro, respectiv afirmația DA! a avut/are la bază:

Mineritul este în România, ca și în alte țări, o activitate necesară pentru punerea în

evidență și valorificarea resurselor minerale proprii, care pot fi exploatate rentabil, cu

respectarea condițiilor de mediu. Potrivit Constituției României, statul trebuie să asigure

exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național, refacerea și ocrotirea

mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, crearea condițiilor

necesare pentru creșterea calității vieții, aplicarea politicilor de dezvoltare regională în

concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.

 

Resursele minerale existente, patrimoniul minier, problemele ecologice și de mediu,

conjunctura pe plan internațional, prețul metalelor pe piața internațională, nevoia de combustibili minerali, de metale rare, de pământuri rare și minerale critice, de sare și alte substanțe nemetalifere, de roci utile și ornamentale, cât și readucerea în țară a specialiștilor din diverse domenii de activitate - avem în vedere inclusiv personalul medico-sanitar și a forței de muncă calificate - cunoscut fiind că aproape cinci milioane de români sunt plecați din țară, justifică revigorarea mineritului din România, valorificarea metalelor de bază și a celor însoțitoare din resursele primare, cât și din resursele secundare.

 

Cererea de produse miniere în Uniunea Europeană este în creștere continuă, iar restrângerea numărului de furnizori, prin închiderea minelor și diminuarea capacităților de prelucrare metalurgică, a determinat ca aceste produse să fie redefinite politic ,,georesurse”.

Mineritul pentru Uniunea Europeană este un sector strategic și, în ultimul timp, se

accentuează faptul că dezvoltarea Europei va depinde masiv de extracția resurselor minerale

din interiorul Uniunii.

 

La Forumul European Minier s-a solicitat reluarea activităților miniere de către țările care au resurse minerale. Uniunea Europeană preconizează ca în următorii ani să elaboreze Legea economiei circulabile care să permită recuperarea din materialele reciclabile de lemn, metale, plastic, beton și alte materiale din construcții. UE și SUA semnează un nou plan de cooperare în comerțul cu minerale critice. 

 

Materiile prime minerale, fiind produse strategice, sunt și vor rămâne un factor

determinant al economiei românești. Evitarea importului de metale neferoase și rare,

materii prime deosebit de costisitoare, cât și producerea de aur și de argint consolidează

sistemul valutar al țării, se dezvoltă producția industrială pe verticală și orizontală, se asigură

locuri de muncă, cu influențe pozitive în bugetul central și bugetele locale.

                                           

 Acțiuni pentru revigorarea activității miniere

 

Strategia de restructurare, privatizare și atragerea de investitori, aprobată prin H.G. nr.

590/2006, prevedea relansarea activității mai multor perimetre miniere pentru valorificarea

metalelor de bază și însoțitoare din resursele primare și secundare, dintre care unele și din

regiunea minieră Baia Mare, zăcăminte cu conținuturi bogate în metale, precum cele de la  Mina Roata-Cavnic, Baia Sprie Est și Șuior  din Maramureș, Ghezuri- Turț, județul  Satu Mare, Valea Blaznei- Rodna,  mina din județul Bistrița-Năsăud, cu cel mai mare conținut de zinc din țară etc.

 

Presa din Maramureș, în decursul anilor, a relatat despre investitorii care și-au manifestat interesul pentru zăcămintele, haldele de mină și iazurile de decantare din această parte a țării. De fiecare dată s-a invocat că încă nu este aprobată modificarea și completarea legii minelor în contextul situației actuale de închidere și conservare a minelor și a reglementărilor UE privind protecția mediului.

 

Prin Decret Prezidențial, Klaus Iohannis, președintele României, a aprobat Legea nr.

27/2018 privind Programul geologic la nivel național. Legea stipulează ,,Resursele minerale

sunt o parte componentă a resurselor naturale ale României și constituie baza de materii

prime pentru produse industriale, producția de energie și securitatea națională”. Modul de

evidențiere și punere în valoare a resurselor minerale este reglementată de Legea minelor

nr. 85/2003 cu modificările și completările ulterioare.

 

La 3 mai 2024, a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE Regulamentul (UE) 2024/1.252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a patru Regulamente care creează un cadru pentru selectarea și implementarea proiectelor strategice, proiecte care pot beneficia de condiții favorabile de autorizare, de finanțare etc.

 

 În contextul celor de mai sus, a fost adoptată O.U.G. Nr. 77/2024 care modifică 14 articole

din Legea minelor în vigoare nr. 85/2003 și se aduc peste 30 de modificări - completări.  Pentru

asigurarea cu materii prime critice, se permite includerea în circuitul economic a unui număr

însemnat de perimetre miniere și prin valorificarea iazurilor de decantare și a haldelor de

steril prin punerea în exploatare și relocarea acestora conform celor mai bune practici

internaționale.

 

După cum anunța fostul ministru al Economiei, Radu Oprea, pe postul de televiziune națională, există posibilitatea de a redeschide mineritul pentru materialele critice, avem toate iazurile de pe teritoriul României, mai ales cele din regiunea Baia Mare și Moldova Nouă din Caraș-Severin. Este necesar ca și reprezentanții comunităților locale să fie implicați și să-și dorească acest lucru. Noua lege ne permite să facem auditarea resurselor minerale din haldele și iazurile de decantare, să vedem dacă prezintă interes și există tehnologii care să nu fie

poluante.

 

Pentru relansarea mineritului și în Maramureș este nevoie de școli profesionale și de

personal tehnic de profil. După anul 1990, A.N.R.M. a acordat și sunt în curs de derulare peste 30 de licențe de concesiune explorare pentru diverse substanțe minerale utile, precum și licențe de exploatare pentru sare, lignit în Oltenia, mangan în Bucovina, minereuri cuprifere în Apuseni

și diverse s. m. u, nisipuri-pietrișuri, ape minerale și geotermale în diverse județe ale țării,

printre care și Maramureș. Prin H. G. Nr. 1.464/ 21 noiembrie 2024, s-a aprobat Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035.

 

Pe plan mondial, mai ales în Uniunea Europeană, creșterea/nevoia de metale grele și

îndeosebi metale critice este tot mai accentuată. Materiile critice sunt necesare industriilor

aerospațială, aeronautică, electronică, auto, de apărare, în tehnologia semiconductorilor,

echipamente medicale etc.

 

Recuperarea metalelor de bază, cât și a celor critice, în România, este condiționată de

revigorarea activității miniere pentru unele perimetre miniere de minereuri polimetalice,

cuprifere, bauxită, barită, iazuri de decantare și chiar halde de mină. Nu sunt lipsite de

interes resursele rare, cât și pământurile rare (ușoare și grele) pe care România le deține,

prezentate în (anexe) la Strategie, dispersate pe întregul teritoriu, dar cele mai cunoscute

sunt pe teritoriile județelor Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Gorj,

Hunedoara, Harghita, Satu-Mare și Suceava. Pe teritoriul Maramureșului, au fost puse în

evidență peste 20 de materiale critice încă din perioada 1958-1960. Uzinele metalurgice

recuperau din concentratele miniere câteva metale critice.

 

În Gazeta de MARAMUREȘ din 20-26 Septembrie 2025 și 1-7 Noiembrie 2026, am prezentat în detaliu un material despre „Ce resurse minerale avem și ce lăsăm generațiilor viitoare?” și, de asemenea, privind „Soarta iazurilor de decantare și a haldelor de steril”. De ce este necesară analiza fiecărui iaz, haldă?  Acum, pe plan intern și european există cadrul legal pentru revigorarea activității miniere pentru resursele minerale neenergetice.

 

CE a inclus România pe lista țărilor cu proiecte strategice pentru materii prime critice

 

De explorarea/ exploatarea metalelor și pământurilor rare sunt interesați diverși investitori.

Ziarul Libertatea, din 23 martie 2025, scrie: Compania canadiană Leading Edge Material

Corp vrea să exploateze metale rare din Munții Apuseni. Geologii au intrat în galeriile unde s-

a exploatat uraniu în comunism. Galeriile vechi sunt într-o stare bună. Ei vizează exploatarea

de nichel și cobalt din perimetrul minier istoric din Munții Apuseni, în zona de sud a județului

Bihor. Licența de concesiune pentru explorare a fost emisă de A.N.R.M. în anul 2022.

Proiectul vizează exploatarea de nichel și cobalt, dar, prin lucrările executate până acum, au

fost identificate și concentrații de aur, zinc, plumb și cupru, despre a căror existență se

cunoștea încă dinainte de anul 2000, însă, la timpul respectiv, nu au fost avute în vedere spre

valorificare.

 

Pentru continuarea lucrărilor, o subantrepriză, L.E.M. Resource S.R.L., în

noiembrie 2024, a semnat un contract de antrepriză generală de lucrări cu Radioactiv

Mineral Măgurele. Tot aici în Apuseni, la o altă exploatare de minereuri polimetalice

efectuează operațiuni miniere Compania britanică Vest Resources. Minereu cuprifer se

exploatează la zi (carieră) la Roșia Poieni -Abrud, se flotează în uzina proprie, iar concentratul

cuprifer se procesează metalurgic la Bor în Serbia, fosta uzină Metalurgică ,,Ampelum”

Zlatna fiind dezafectată.

 

25 martie 2025, ex- prim-ministru Guvernului, Marcel Ciolacu, pe postul național TVR,

a anunțat redeschiderea minelor pentru magneziu, grafit şi cupru, metale necesare

industriilor aerospaţiale, auto şi de apărare.

 

Iazurile de decantare, haldele de mină constituie adevărate așa-zise „mine în aer liber”.

Iazurile, pe lângă metalele de bază provenite de la zăcămintele extrase/prelucrate, conțin

metale critice (wolfram, stibiu, seleniu, telur, cadmiu, bismut, germaniu etc), care nu se

valorificau prin procesul de flotare, se recuperau doar câteva din concentratele procesate

metalurgic la Baia Mare, Copșa Mică și Zlatna. Retratarea sterilelor provenite din acestea, pe

lângă recuperarea metalelor, contribuie la îmbunătățirea condițiilor de mediu, a peisajului,

redarea în circuitul urban, agricol, silvic, după caz, a terenurilor. Noile depozite reprocesate

se depun în condiții de stabilitate și siguranță pentru zonele adiacente, cu respectarea

legislației de protecția mediului.

 

Când la nivelul Uniunii Europene a început să se vorbească despre Protecția Mediului

înconjurător, s-a descoperit că activitățile miniere legate de exploatarea zăcămintelor

metalifere și nemetalifere poluează mediul și de aceea ele trebuie oprite. Fără un examen

atent al nevoilor de astfel de materii prime, minele au fost închise. Or, este cunoscut că

industria minieră peste tot în lume este generatoare de efecte pe care le putem numi

nocive, însă există tehnologii moderne care ajută la valorificarea resurselor în condițiile

cerute. Mai mult, recent, într-un ziar local, se afirma că cele 18 iazuri de decantare ale Remin conțin cianuri, or este cunoscut că cianura s-a utilizat doar la uzinele de preparare a minereurilor auro-argentifere.

 

Criza economică pe plan european din perioada 2007-2010 a adus în discuție nevoile de

resurse minerale pe care UE le are pentru a reduce importurile. La nivelul UE, decidenții și-au

dat seama că Europa are nevoie de resurse proprii, că, într-o lume plină de conflicte, nu se

mai poate baza pe importuri și în acest context s-au creat grupuri de inițiativă care să reconsidere

politica resurselor minerale. Realizarea strategiilor economice pe plan național și european

depinde de buna cunoaștere a potențialului de resurse naturale și de modalitățile de

valorificare a acestora în diverse domenii economice.

 

Țările cu tradiție în minerit și potențial de resurse minerale și tehnologii mai puțin poluante au început să-și reconsidere politica față de propriile resurse naturale. În anul 2010, s-a alcătuit Parteneriatul European pentru Materii Prime, având ca principal obiectiv identificarea și asigurarea nevoilor de resurse minerale pentru o dezvoltare durabilă a economiei și societății. Insistențele Grupurilor de lucru s-au concretizat în recomandări ale Comisiilor europene să reactiveze industria minieră în Europa.

 

Statisticile (EIP 2013 la Conferința anuală din Norvegia) indică 42 de tipuri de resurse nemetalifere și metalifere necesare UE. Ca metale ale viitorului - iar dependența de aceste metale a civilizației de mâine devine aproape o certitudine - au fost nominalizate:

fierul, aluminiul, molibdenul, titanul, tantalul, indiul, germaniul, galiul. De ce aceste

metale? Fierul sub formă de oțel este cel mai mult metal utilizat. Aliajele de aluminiu sunt

tot mai mult utilizate în industria auto. Molibdenul se folosește la tranzistoare, rachete, lame

de turbine. Titanul se utilizează la fabricarea de ceasuri de mână de lux. Tantalul sub formă

de condensatoare se utilizează la telefoane mobile, radiouri, echipamente medicale. Indiul

se folosește în industria aerospațială etc. Germaniul tot mai des este utilizat la panourile

solare, celulele fotovoltaice, fibre optice. Galiul folosit în fabricarea semiconductorilor etc.

 

Valorificarea acestor resurse secundare, evident în condiții profitabile pentru statul român, în acord cu directivele UE privind protecția mediului înconjurător, se impune mai mult ca oricând.

                                          

De ce este necesară valorificarea deșeurilor miniere?

 

În apropierea gurilor de mină se află deșeuri miniere depozitate în halde de mină sau

iazuri de decantare a sterilelor de flotație. În perioada 1948-1960, în țară, minereurile cu 2-3

g/t Aur și 1,5 -2% Cupru erau considerate nerentabile economic. După anul 2000, deja erau

considerate neeconomice cele cu un conținut sub 1 g/t Au și 0,8% Cu.

 

De aici concluzia. La baza acestor depozite se găsesc conținuturi de metale din ce în ce mai mari, iar mineralele critice din așa-zise produse secundare nu erau luate în considerare. China, SUA, Canada, Germania, Danemarca, Norvegia, Finlanda, țări care și-au perfecționat tehnologiile de preparare și metodele de analiză a tuturor elementelor chimice dintr-un minereu, au reconsiderat vechile zăcăminte și au reevaluat sterilul din iazurile de decantare, au trecut la

valorificarea tuturor metalelor conținute și au extins activitatea. SUA a încheiat un acord

cu Ucraina, iar în 22 octombrie 2025 și cu Australia privind extracția și procesarea

mineralelor critice și a pământurilor rare.

 

Cererea tot mai mare de materiale critice relansează mineritul și industria grea și în UE. Se

iau în considerare proiecte strategice pentru cobalt, litiu, nichel, mangan. Franța

construiește o rafinărie pentru nichel și cobalt. Pentru litiu se analizează proiecte strategice

în Franța, Spania și Germania. În Cehia proiectul își propune să reproceseze vechile

zăcăminte de mangan dintr-o mină dezafectată (închisă), iar în anul 2028 să înceapă

producția de mangan pentru baterii necesare UE. În România, a fost anunțată începerea

activității pentru grafit la Baia de Fier în Gorj și pentru magneziu la Budureasa în Bihor.

 

Statele Unite ale Americii  intenționează să investească sute de miliarde de dolari în sectorul

minier. Pentru noi ,,Prioritate rămâne atragerea de investiții, vorbim de investiții în

interiorul UE, există un fond de peste trei miliarde pus la dispoziție pentru creșterea

rezilienței în zona mineralelor rare, dar vorbim și de creșterea investițiilor comune cu Statele

Unite ale Americii pe teritoriul nostru”. La reuniune, americanii au anunțat că au

identificat 57 de materii prime critice, iar la nivelul UE au fost declarate 34 de astfel de

materiale critice. Dintre acestea, România are printre altele: nisipuri cuarțoase, grafit,

minerale de bor, fosforite, magneziu, germaniu, telur și pământuri rare.

 

Trei proiecte de exploatare din România au fost declarate strategice de către Comisia Europeană: grafit la Baia de Fier, în Gorj, cupru la Rovina, județul Hunedoara și magneziu la Budureasa, în județul Bihor. Despre acestea și altele, m-am referit pe cuprinsul cărții ,,Mineritul din România privind resursele minerale neenergetice revigorează”.

 

Recent, mass-media informa: Compania canadiană Leading Edge Materials, care deține licența de explorare pentru perimetrele Bihor Sud, a identificat resurse potențiale semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc în zonă, care pot fi exploatate comercial în România. A fost modernizată pentru procesare Uzina de la Feldioara. Potențialul geologic al regiunii este susținut de mai multe zăcăminte analoage, inclusiv Cavnic, Șuior și Roșia Montană. În ceea ce privește cuprul, zăcămintele din România Roșia Poeni, Rovina, Moldova Nouă sunt printre cele mai mari din Europa. Se preconizează ca, în următorii 4-5 ani, să înceapă rafinarea cuprului. Combinatul ar urma să fie amplasat în Apuseni, în apropierea zăcămintelor.

 

În ceea ce privește Compania Națională Remin S.A.  Baia Mare, Oana Gheorghiu, vicepremier, anunța că, împreună cu Ministerul Economiei și cu sprijinul ministrului Irineu Darău, s-a decis ca, până la 15 mai 2026, să existe un calendar clar pentru:

-        realizarea unei evaluări independente a iazurilor de decantare și a licențelor de exploatare;

-        separarea explicită a activelor cu potențial economic de restul masei aflate în insolvență. Vorbim aici de iazurile de decantare cu potențial de metale critice și licențe de exploatare pentru minereurile polimetalice.

 

În Buletinele științifice ale I.C.P.I.M.N.R. Baia Mare, încă din 1957, sunt publicate 20 de

metale rare și disperse determinate în regiunea minieră Baia Mare, mai târziu fiind denumite metale critice.

 

  Autorii Trilogiei Resursele minerale ale României scot în evidență, la iazurile de decantare pe lângă mineralogia minereului procesat, elementele metalice identificate, spre exemplu:

- Iaz Bloaja Avarii - Băiuț: elemente metalice identificate Cu; Pb; Co; Zn; Ni; Mn; Cd.

- Iaz Plopiș-Răchițele Cavnic: Cr; Co; Cu; Rb; Sr; Mo; Pb.

- Iaz Bozânta: Cu; Zn; Rb; Sr; Mo; Pb; Cr; Co.

- Iaz Novăț-Novcior: Fe; Cu; Zn; Pb; Si; Au; Ag; Sn; In; Co.

Cunoașterea potențialului (rezervelor de metale) pe care iazurile și haldele îl au, a tipurilor

de substanțe minerale utile din fiecare în parte, a valorii lor utilitare și, în consecință, a

posibilității de valorificare. După ce se parcurge această etapă, se poate decide ce-i de făcut

la fiecare iaz, haldă, după caz.

 

Pe bună dreptate, profesorii universitari, dr. ing. Emil Constantinescu, ex-președinte al României, membru al Boardului Academiei Mondiale de Artă și Știință, și Nicolae Anastasiu, membru al Academiei Române, în monumentala trilogie RESURSELE MINERALE ALE ROMÂNIEI, lucrare științifică-document, consemnează minerale utile, citez ,,TREZIREA LA REALITATE - reevaluarea perspectivelor mineritului în Uniunea Europeană”.

 

În România, politici și interese de altă natură au condus la închiderea minelor, la părăsirea carierelor și la ecologizarea haldelor și iazurilor de decantare din vecinătatea perimetrelor cu profil minier. Uzinele de preparare a minereurilor au fost nu numai abandonate (abandon care ar fi lăsat speranța unei posibile reactivări), ci, în proporție foarte mare, demolate sau comercializate pentru fier vechi din structurile lor. O mare greșeală!