Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro

Duminică , 4 Martie , 2012

Bomba politică a unui proiect de ecologizare

de Ioana Lucacel

De câteva luni, un proiect de ecologizare, garnisit cu un depozit de deşeuri, pune pe jar oraşul Baia Sprie. Mai exact, în urmă cu câteva luni bune, Ministerul Economiei a decis să aloce o felie consistentă din „tortul” banilor de închideri şi ecologizări pentru iazul din Tăuţii de Sus. Teoretic, un proiect numai cu plusuri. Iazul urma să fie acoperit cu soluri vegetale, iar pe taluz să fie plantaţi pomi fructiferi. Exista însă şi un „dar”. Pe o suprafaţă de 1 hectar din iaz, urma să se depună în următorii 8 ani o cantitate de 25.000 de tone de nămoluri, acestea urmând a fi aduse de la Minele Nistru, Ilba, Borşa, Mestecăniş (judetul Suceava). Proiectul includea şi un laborator de analize fizico-chimice pentru monitorizarea factorilor de mediu pe şase iazuri de decantare. Investiţia estimată la circa 800.000 de lei plus TVA a fost scoasă la mezat de Conversmin şi au început deja lucrările. Numai că, logica ministerială a decis că laboratorul, locurile de muncă şi investiţia nu vor ajunge în Baia Sprie, ci în Vatra Dornei. Subiectul a generat o oarecare dispută la vremea respectivă între autorităţile locale şi Conversmin. În urma „negocierilor”, comunitatea locală urma să beneficieze de un drum care ar fi crescut şi valoarea terenurilor oamenilor şi ar fi oferit şi o variantă de acces. Proiectul a fost prezentat în Consiliul Local în 7 aprilie şi a fost votat în unanimitate. Atunci, directorul SC ICPM SA Baia Mare a prezentat proiectul: „se doreşte demararea lucrărilor de închidere şi ecologizare a iazului de la Tăuţii de Sus după data de 1 mai – 1 iunie 2011. Închiderea minelor în zonele miniere constă în 3 etape: zona sud, zona est, partea de iaz de la Tăuţi. Pentru iaz s-au obţinut avize, se vor demara lucrările în faza finală la solicitarea Conversmin. Odată cu închiderea iazului va rămâne cam 1 ha (4 %) unde să se continue depozitarea nămolului. S-au făcut negocieri şi propun ca pentru lucrările de închidere să facem un drum de acces (pe fosta cale ferată). În funcţie de ceea ce decideţi dvs. se va merge la etapa următoare.” Atunci, consilierul Octavian Cerneştean a felicitat iniţiativa ecologizării. Toţi aleşii păreau că au înţeles despre ce este vorba şi, din moment ce şi-au dat votul, păreau de acord cu iniţiativa. Unii au întrebat dacă nu se poate face numai ecologizarea iazului, iar depozitul să fie făcut în altă parte. Specialişti au spus atunci clar că: “Nu se poate face în altă parte, pentru că banii s-au alocat la Baia Sprie şi trebuie cheltuiţi aici.”

Pe de altă parte, şi autorităţile de mediu au explicat că problema este una delicată deoarece s-ar încălca o directivă a Uniunii Europene în materie de depozitare a deşeurilor, prin care România s-a angajat ca toate depozitele să fie închise şi să nu se mai stocheze pe aceste locuri. Însă, situaţia iazului nu este deloc una „verde” nici în prezent.

Săptămâna trecută, reprezentanţii Conversmin şi ai autorităţilor de mediu au organizat o dezbatere publică la Casa de Cultură. Teoretic, evenimentul trebuia să lămurească toate nedumeririle şi să se ajungă la o concluzie. Numai că, un grup de cetăţeni, în frunte cu Octavian Cerneştean, au „blocat” discuţiile. În final, proiectul a rămas în aer, iar problema iazului la fel. Autorităţile locale au recunoscut din start că proiectul are neajunsuri, însă au încercat să le îndrepte prin negocieri, gândind că nerealizarea proiectului e mai nefastă pentru comunitate decât implementarea lui, pentru că rămâne problema iazului Tăuţii de Sus care are nevoie de ecologizare.

Ori, cei care se opun proiectului Conversmin pe motive de ecologie uită de această problemă şi nu propun nicio soluţie pentru rezolvarea ei. Mai mult, unii au încercat să dezinformeze populaţia, arătând că pe depozit se vor aduce deşeuri radioactive, nu nămoluri... Vom reveni.

Depozitul este limitat la 25.000 t, datorită unor norme. După ce se termină depunerea la capacitate, aceasta se opreşte. Se intenţionează depunerea pentru zona Maramureş, staţia de epurare, Nistru, Ilba, Borşa, Suceava (Mestecăniş), dar în cantităţi mici. Perioada este de maximum 8 ani.