Bolojan, demis de PSD și AUR. Ce urmează pentru România

Alexanda CRISTIAN

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după ce moțiunea de cenzură depusă săptămâna trecută a întrunit 281 de voturi „pentru”, din cele 285 valabil exprimate, cu mult peste pragul minim necesar de 233 de voturi. Drept urmare, cabinetul Bolojan a pierdut sprijinul parlamentului și trece la statutul de guvern interimar, cu puteri limitate, până la formarea unui nou executiv.

          O majoritate fragilă – pașii care au dus la căderea Guvernului

          „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!” – este titlul sugestiv al moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, depusă săptămâna trecută în Parlamentul României de către PSD și AUR, cu 253 de semnături și votată de către 281 de deputați și senatori săptămâna aceasta.

În aceste condiții, România, fiind deja într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, intră acum într-o etapă politică instabilă, care va pune și mai multă presiune pe economie, iar negocierile pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui premier devin decisive pentru direcția viitoare a țării.

          Criza politică din România s-a produs odată cu ieșirea PSD de la guvernare și depunerea moțiunii de cenzură împotriva guvernului prooccidental condus de Ilie Bolojan, format în luna iunie 2025. Ruptura din Coaliția de guvernare s-a produs treptat, însă decizia PSD de a ieși de la guvernare vine pe fondul scăderii partidului în sondaje, formațiunea încercând să se poziționeze în opoziție față de măsurile economice pe care le-a susținut și girat în ultimele luni.

Această repoziționare a venit, însă, într-un moment total nepotrivit, greu pentru România și pentru populație, în care nemulțumirile legate de costul vieții se resimt tot mai puternic, iar această perioadă de instabilitate politică nu va face altceva decât să afecteze și mai mult economia statului și nivelul de trai al românilor.

PSD și AUR, despărțiți în declarații, uniți la vot

PSD, după declarațiile publice ferme din perioada de după alegerile din 2024, când respingea categoric orice colaborare cu AUR, a ajuns să formeze o alianță de conjunctură cu partidul condus de George Simion, tocmai pentru a susține un demers parlamentar comun împotriva Guvernului Bolojan. De precizat este faptul că și liderii formațiunii AUR au respins categoric, la rândul lor, orice colaborare cu social-democrații, lucru care ne demonstrează că, dincolo de discursurile publice, calculele politice și interesele personale predomină de fiecare dată.

Astfel că PSD, AUR și PACE - Întâi România au inițiat o moțiune de cenzură cu scopul de a-l demite pe Ilie Bolojan din funcția de premier al României, document care a fost semnat de 253 de parlamentari. Surpriza a fost în ziua votului, când moțiunea a primit mai multe voturi decât semnături, mai exact 281 de deputați și senatori au votat „pentru”, fapt care confirmă o mobilizare politică amplă, dar și un eșec al PNL și USR în ceea ce privește negocierile cu celelalte partide și parlamentari neafiliați.

Zero emoții pentru trecerea moțiunii

Încă de la depunerea moțiunii de cenzură, liderul AUR, George Simion, a declarat că aceasta va trece cu siguranță în Parlament și că vor fi mai multe voturi decât minimul necesar de 233.

„Vor fi peste 245 de semnături. Nu vom avea emoții, va trece fără probleme. AUR, partidul votat cel mai mult de români, nu mai vrea acest guvern. Voința poporului este să revenim la democrație”, a declarat George Simion, președinte AUR, săptămâna trecută, la depunerea moțiunii de cenzură.

O singură demisie după pactul PSD cu AUR

          Deși social-democrații au susținut în nenumărate declarații publice că nu vor face o alianță cu AUR, după oficializarea înțelegerii dintre cele două partide pentru a-l da jos pe Bolojan din funcția de premier, un singur membru de partid și-a anunțat demisia, anume senatoarea Victoria Stoiciu, care, într-o postare pe pagina sa de social media, a transmis că nu a semnat moțiunea de cenzură și că a decis să demisioneze din PSD: „Nu pot și nu voi gira niciodată normalizarea fascismului”.

          Reacțiile nu au întârziat să apară. Șeful PSD și reprezentanții filialei pe listele căreia Victoria Stoiciu a candidat la parlamentare i-au cerut demisia din Parlament. Senatoarea a subliniat, însă, că nu va demisiona din Senat. 

Cum arată textul moțiunii de cenzură

Textul moțiunii este unul dur, prin care inițiatorii PSD și AUR critică programul de guvernare, inclusiv măsurile de reformă fiscală, planurile de listare sau vânzare a unor companii de stat și politicile sociale și economice ale Guvernului, toate acestea generând efecte negative asupra economiei și nivelului de trai.

În debutul documentului, inițiatorii afirmă că „România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Prim-ministrul Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația.”

PSD și AUR îl acuză în mod direct pe Ilie Bolojan, în textul moțiunii: „Domnule Ilie Bolojan, pe de altă parte treceți brusc pe silențios atunci când sunt evidențiate datele reci ale realității. Deși este suficient să intrăm într-un supermarket pentru a vedea cât a scăzut puterea de cumpărare a românului, se pare că empirismul nu vă este prea la îndemână. În treacăt, nu ar fi rău să parcurgeți operele lui George Berkeley sau David Hume pentru a vedea cum vă puteți lăsa convins de ceea ce vedeți cu propriii dumneavoastră ochi. În fapt, românii au fost trădați, abandonați şi ignorați de un prim-ministru care a tăiat de peste tot, fără a ține cont de realitățile sociale”.

În moțiune mai este subliniat faptul că măsurile dure de austeritate au avut un efect direct asupra traiului cetățenilor, au prăbușit puterea de cumpărare şi au dus la creșterea accelerată a inflației. 

„Evoluția finanțelor în ultimul an ne indică un stat extrem de cheltuitor care, sub masca curățeniei administrative, a început să extragă din ce în ce mai mulți bani de la populație şi de la companiile locale pentru a-şi hrăni în continuare îndeplinirea unor promisiuni asumate netransparent. Deși, în disonanță cu discursul public al puterii, execuția bugetară validată de Eurostat aruncă în aer ridicolul propagandei.  În timp ce vă asumați măsuri care şi-ar fi dovedit eficacitatea, deficitul bugetar real, cel calculat conform standardelor europene, ESA, a fost de 7,9% din PIB, nu 7,65% aşa cum aţi clamat în declarațiile de presă, numite de fiecare dată, impropriu, conferințe de presă.  Mai grav, cheltuielile statului au rămas blocate la 43,3% din PIB, identice cu cele din 2024, spulberând mitul marelui reformator. Ați înghețat pensiile, ați redus salariile unor bugetari de rând, dar statul continuă să coste la fel de mult. În realitate, tăierile dumneavoastră au vizat doar cetățeanul de rând, în timp ce structurile de forță şi privilegiile au rămas intacte”, se arată în textul moțiunii.

 PSD şi AUR mai afirmă în document că: „România este astăzi singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu o inflație care explodează în timp ce industria se prăbușește. În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%”. 

Ce urmează după vot?

Până la învestirea unui nou guvern, executivul demis rămâne în funcție, intrând însă în regim de interimat, cu puteri limitate, fără a putea emite, de exemplu, Ordonanțe de Urgență.

Odată adoptată moțiunea, începe procesul de formare al unui alt guvern. În această etapă, președintele României va convoca consultări cu toate partidele politice, iar ulterior va trebui să desemneze un nou prim-ministru, care ar avea șanse reale de a forma un Guvern nou.

Însă, pentru formarea unui nou Guvern este nevoie de o majoritate parlamentară, care momentan nu există. Chiar dacă PSD, AUR și alți suveraniști s-au aliat pentru a vota moțiunea de cenzură, aceștia susțin că nu există o înțelegere post-moțiune și că nu doresc să guverneze împreună, iar partidele proeuropene resping, la rândul lor, ideea unei alianțe cu partidele extremiste, ceea ce complică formarea unei noi majorități.

Și președintele Nicușor Dan a declarat, săptămâna trecută, după depunerea moțiunii, că nu va numi un premier în cazul în care AUR va fi cooptat într-o majoritate. În plus, șeful statului se declară convins că nu se va ajunge la alegeri anticipate.

„În primul rând avem declarația partidelor. Niciunul dintre partidele pro-europene nu spune că vrea să facă un guvern cu forțe antioccidentale AUR. Asta este un lucru şi apoi, în acel scenariu în care eu voi avea de numit un prim-ministru, în acest scenariu, repet, mă voi asigura că lucrul ăsta nu se întâmplă”, a declarat președintele Nicușor Dan. 

Scenariile însă sunt multiple: refacerea unei majorități, în care PSD, PNL, USR și UDMR se reîntorc într-o coaliție, dar fără Ilie Bolojan premier; instalarea unui guvern cu premier tehnocrat; formarea unui guvern minoritar, în care PNL, USR și UDMR guvernează împreună, iar PSD sau AUR susțin acest guvern minoritar sau, în cazul extrem, organizarea de alegeri anticipate.

PNL nu mai intră la guvernare

La scurt timp după ce a fost adoptată moțiunea, marți, la ora 17.00, liberalii au intrat în ședință, în urma căreia Ilie Bolojan și alți lideri PNL au ieșit la declarații și au anunțat că partidul a decis, în unanimitate, să intre în opoziție. La declarațiile de presă au lipsit Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc, Hubert Thuma și Toma Petcu, care se opun intrării în opoziție și nu exclud reluarea negocierilor cu PSD.

În textul deciziei PNL se precizează faptul că PSD a generat criza politică „prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct”. De asemenea, liberalii susțin că:

„PSD a acționat pentru destrămarea coaliției de guvernare formate anul trecut, iar apoi, împreună cu AUR, a creat majoritatea parlamentară pentru inițierea și adoptarea moțiunii de cenzură și demiterea Guvernului. În consecință, ar trebui ca PSD să-și asume guvernarea și să nu fugă de răspundere, așa cum a făcut în ultimele luni.

În condițiile în care PSD nu și-a respectat angajamentele asumate, nici partenerii de coaliție, și a acționat în mod iresponsabil în acest context dificil pentru România, nu mai este un partener credibil pentru PNL în procesul de formare a unui nou guvern.”  

Ce a transmis Bolojan după moțiune

A doua zi după ce a fost votată moțiunea de cenzură, Ilie Bolojan a transmis un mesaj pe pagina sa de Facebook în care a mulțumit românilor, dar și celor cu care a colaborat în perioada în care și-a exercitat funcția de premier:

„Dragi români, a fost o onoare pentru mine să fiu 10 luni în serviciul țării noastre, în funcția de prim-ministru.

Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a aduce ordine în finanțele României, a corecta nedreptăți și a promova reforme pentru modernizarea României. Cel mai important, am dovedit că este posibil un alt mod de a guverna.

Vă mulțumesc, dragi români, pentru că ați suportat neajunsurile pe care le presupune îndreptarea finanțelor țării. Ele nu au fost un scop în sine sau o alegere, ci un preț pentru reconstrucție și bunăstare în viitor.

Le mulțumesc celor cu care am colaborat în munca de echipă din aceste 10 luni, pentru un alt model de guvernare. Am cunoscut mulți oameni de calitate, de la cele mai simple funcții până la cele mai înalte.

Împreună am dovedit că se poate guverna cu reguli, fără să risipești banii publici și fără aroganță.

După 10 luni, s-a întâmplat inevitabilul. Când ataci privilegii și aprinzi lumina, reacțiile sunt pe măsură.

Până în ultima zi în această funcție, voi lucra pentru interesele României și nu voi abandona principiile pe care le-am probat în toată cariera mea.

Tot sprijinul pe care l-am primit, mai ales în ultima lună, mă motivează să merg mai departe, să lupt în continuare pentru România și viitorul ei. Se încheie o etapă, începe alta, iar valorile pentru care lupt rămân aceleași și este esențial că vă simt alături.

MULȚUMESC, ROMÂNIA!”, a fost mesajul premierului.

Ce lasă în urmă Guvernul Bolojan?

Într-o țară în care cetățenii trăiesc pe datorie, de la o lună la alta, Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o serie de măsuri care i-au afectat tot pe cei mai vulnerabili dintre cetățeni. Majorarea TVA la 21%, creșterea taxelor și impozitelor pe proprietate, eliminarea excepțiilor de la plata CAS și CASS, inclusiv pentru unele pensii, neplata primei zile de concediu medical, majorarea accizelor sunt doar câteva dintre măsurile adoptate de guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Lucru care s-a și întâmplat. Guvernul a reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,3% din PIB în 2024, la 7,9% din PIB în 2025. Din punct de vedere economic, rezultatul este unul bun, însă impactul social al acestor politici asupra populației este unul negativ, resimțit mai ales în calitatea vieții și în puterea de cumpărare.

Românii s-au săturat să plătească mereu nota de plată pentru problemele din sistem, în timp ce schimbările importante se lasă așteptate sau nu sunt duse până la capăt, ori aceste tăieri sunt prea mici raportate la deficitul mare pe care îl are România în momentul de față.

În cele din urmă, povara acestor măsuri fiscale ajunge întotdeauna pe umerii contribuabililor de rând, iar reformele reale, cele care ar trebui să schimbe modul în care funcționează statul, instituțiile publice și care ar avea un impact major în reducerea deficitului bugetar, întârzie să apară.

Un alt punct de cotitură pentru România

Actuala criză politică ne arată cât de greu se realizează reformele în țara noastră și că, de fapt, cea mai mare problemă a României sunt partidele politice. Pentru a putea face schimbări fundamentale, este nevoie, în primă fază, de o reformare a formațiunilor politice, a modului în care acestea funcționează. Or, dacă jocurile de putere și interesele personale vor continua să fie pe primul loc, în detrimentul interesului public, orice încercare de modernizare a statului, orice reformă administrativă sau economică va fi blocată odată cu schimbările de majorități.

România este astăzi într-o situație extrem de dificilă, în care instabilitatea politică se suprapune peste provocările economice și sociale deja existente. Efectele crizei politice sunt deja semnificative: euro a ajuns la un maxim istoric - 5,26 lei pentru un euro, dobânzile sunt mai mari, statul pierde accesul la miliarde de euro din bani europeni, iar investițiile și reformele necesare sunt blocate.

Or, acest lucru ne demonstrează încă o dată că politicienii din țara noastră nu guvernează pentru popor, ci pentru interesele personale și de partid.