Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXXXIX)

·        21 octombrie 1902. București. Academia Română, prin adresa nr. II 4955 semnată de Iacob Negruzzi, președinte și D. Sturdza, secretar general, confirmă primirea celor patru documente (două pe pergament și două pe hârtie) de la dr. Ioan Mihalyi de Apșa. „Ar fi de mare folos – se scrie în continuare – pentru studiile istorice și paleografice care se fac în Biblioteca Academiei, dacă s-ar păstra în colecțiile acestei instituțiuni toate documentele originale al căror text l-ai tipărit în carte și care sunt proprietatea Domniei Voastre. Academia v-ar fi recunoscătoare dacă ați binevoi a îmbogăți colecțiunile ei de documente ca actele maramureșene adunate de Domnia-Voastră”. (Arhivele Statului Baia Mare, Colecția de documente acad. dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Inventar nr. 445, act nr. 8/1902).

·        4 decembrie 1902. Închide ochii liniștit de bătăliile date pentru Neamul Său dr. Ioan Rațiu. La mormântul său „… a luat Pop de Băsești cu verde jurământ steagul partidului în mână și l-a purtat cu cinste și demnitate până la izbândă. A avut multe zile grele în slujba neamului, dar le-a supraviețuit învingător” (Valeriu Braniște, Oameni, fapte, întâmplări, Cluj-Napoca, Dacia, 1980, p. 240).

·        3 ianuarie 1903. Din Sighet dr. Ioan Mihalyi de Apșa scrie Academiei Române: „Mi-servesce spre deosebită plăcere de a fi în stare să dăruiesc onoratei academii documentul original aici alăturat provenitoriu din anul 1384. Acest document este cel mai de preț din colecțiunea mea, pergament și scrisul sunt bine conservate, fragmentul de sigil dovedesc autenticitatea lui, l-am publicat în Diplome Maramureșene sub Nrii 29, 36 și 50. Cuget că va fi de interes și înaintea onoratei Academii, pentru că conține unul dintre documentele cele mai vechi despre Moldova organizată ca stat. Primiți vă rog acest dar cu acea bunăvoință cu care m-ofer eu, și să-mi consemnați deodată ca semn de înaltă stimă în care semnez”.

·        16 ianuarie 1903. „Domnule coleg, În ședința publică de la 10/24 ianuarie curent s-a prezentat Academiei Române documentul original din 1384 pe care ați binevoit a-l trimite pentru Colecțiunile acestei Instituțiuni și care a fost tipărit în valoroasa Domniei Voastre Publicațiune la nr. 29, 36 și 50. Cu onoare Vă exprimăm cele mai călduroase mulțumiri ale Academiei pentru acest prețios dar și Vă rugăm să primiți, domnule coleg, încredințarea prea distinsei noastre considerațiuni”. Președinte: ss indescifrabil. Secretar general: D. Sturdza. Domniei sale, Domnului I. Mihalyi, membru corespondent al Academiei Române. (Arhivele Statului Baia Mare, Colecția de documente acad. dr. Ioan Mihalyi de Apșa, Inventar nr. 445, Act nr. 9/1903).

·        23 ianuarie 1903. Academia Română, prin semnătura Președintelui PS Aurelian și Secretarului General D. Sturdza, îl informează pe dr. Ioan Mihalyi de Apșa că în ședința publică din această zi s-a prezentat documentul original din 1384, mulțumind „pentru acest prețios dar și Vă rugăm să primiți Dle Coleg încredințarea prea distinsei noastre considerațiuni”. În plus se face mențiunea apostilată: „Dle Director General, Vă rugăm să binevoiți a dispune să se publice în Monitorul Oficial alăturata mulțumire pe care Academia Română o aduce d-lui Dr. Ioan Mihalyi” (Istoria Bibliotecii Academiei Române 1886-1918, Partea II-a, București, 2023, p. 358-361). La paginile 360-361 este reprodusă facsimilat Diploma Mariei, regina Ungariei, din 22 iunie 1384, prin care confirmă voievodului Balc, comitele Maramureșului, lui Drag și lui Ioan, fiii lui Sas valahul, privilegiul de stăpânire asupra moșiei Cuhea, din 2 februarie 1365 dat de regele Ludovic I, fostul rege al Ungariei și al conventului din Lélez din 4 septembrie 1373. Original în limba latină, pergament; fragment de sigiliu, de ceară, deteriorat, legat de document cu șnur din fire răsucite din mătase roșie și verde. BAR, Pecete 317.

·        11 februarie 1903. S-a născut, la Berința, în zona Chioarului, într-o familie de preoți, Vasile Gheție, care avea să devină un specialist redutabil în Medicina Veterinară, membru corespondent și membru titular al Academiei Române. Menționăm că tatăl academicianului, preotul protopop stavrofor Gheorghe Gheție, a fost coleg de clasă la Năsăud cu George Coșbuc. Un strămoș al familiei Gheție s-a distins prin fapte de vitejie în lupta de la Varna din 1444 și a fost ridicat la titlul de „Nobilul Gheție de Varna” (Vezi studiul despre Vasile Gheție semnat de ziaristul Andrei Fărcaș, în volumul 100 de ani de la Marea Unire, 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie. Coordonator: Teodor Ardelean, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Academia Română, Centrul de Cercetare și Documentare Baia Mare, 2018).