Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXLV)

·        28 februarie 1906. Se naște, în Tăuții de Sus, Dezideriu Duma, medic, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale din România, reprezentant de valoare al neurologiei românești. În perioada când a condus Catedra de Neurologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj a avut în echipa sa, pe post de preparator universitar, pe absolventul Jean-Jacques Askenasy (student la Cluj în perioada 1948-1954).

·        Aprilie 1906. Mitropolitul dr. Victor Mihalyi de Apșa îi mulțumește printr-o scrisoare lui George Pop de Băsești pentru „imensa sumă de 10.000 coroane” oferită Orfelinatului român din „mica Romă”, apreciind că Marele Bărbat trăiește „pentru binele public, jertfind din greu pentru toate instituțiile noastre românești greco-catolice culturale și de binefacere”.

·        23 aprilie 1906. Cartea lui Nicolae Iorga Neamul românesc în Ardeal și Țara Ungurească este recenzată în „Viața literară”, I, nr. 17, p. 6-7, la câteva zile de la tipărirea acesteia la Editura Minerva în două volume (382+389 pagini).

·        17 mai 1906. A trecut la cele veșnice, la Rodna, botanistul Florian Porcius, membru titular al Academiei Române din 10 martie 1882. S-a născut în Rodna, la 16 august 1816. Studii la Năsăud, Blaj și Cluj. Cu bursă de la fondul grăniceresc din Năsăud și-a continuat studiile la Viena. Învățător, funcții administrative până la vice-căpitan al districtului Năsăud. A excelat în cercetările botanice, alcătuind un ierbar bogat. Munții Rodnei au fost arealul său preferat. În timp, din zonă, unele specii au fost botezate în onoarea sa. A ajuns unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românești. La 19 martie 1885 a rostit Discursul de recepție intitulat Flora din fostul district românesc al Năsăudului, în Transilvania. Maramureșul îi este recunoscător pentru cercetările sale botanice, care s-au întins și peste hotarele convenționale ale Rodnei, în întreg masivul, în Munții Țibleșului, în jurul Borșei, Moiseiului ș.a.m.d. A fost primul care a crezut în ideea că acest areal merită o atenție specială, prefigurând organizarea de mai târziu a Parcului Național „Munții Rodnei”. Drept recunoștință, în momentele importante ale istoriei recente în „Parc” se organizează simpozioane tematice Florian Porcius, unele chiar sub egida Consiliului Județean Maramureș (2010).

·        22 mai 1906. Ales deputat de Vințu de Jos, Comitatul Alba, Iuliu Maniu ține primul său discurs în Dieta de la Budapesta. Este momentul care dezvăluie un nou profil de politician român, curajos și intransigent, ferm și determinat. Adică, un viitor bărbat de stat dedicat total celor două cauze fundamentale, până la moarte: democrația și românismul.

·        Primăvara 1906. Mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa a transmis bisericilor din subordine Pastorală, în care îi îndemna pe credincioșii săi să-și scrie numele românește, și nu în limbi străine, lucrul acesta fiind „«un obligament greu, ce impune fiecăruia pietate față de numele său familial, pe care l-au purtat părinții săi și pe care-l au ca moștenire prețioasă»”. (Tit Bud. 175 de ani de la naștere, Scrieri istorice, Ediție aniversară realizată de Ioan Ardeleanu Pruncu, apărută sub egida Asociației „Firul vieții”, Editura „Valea Verde”, Sighet, 2021, p. 383).

·        18 iunie 1906. Avocatul Teofil Dragoș din Baia Mare îi trimite o scrisoare Episcopului Elie Miron Cristea, pe care îl informează că în Baia Mare și în jur foarte mulți ortodocși nu au un preot al lor și îi cere sprijinul pentru „instalarea unei parohii ortodoxe” în oraș. Mai arată în scrisoare că aici în curând se va înființa o bancă românească și ca dovadă îi trimite prospectul.

·        11 iulie 1906. În publicația „Acțiunea conservatoare”, An I, nr. 58, p. 3, sunt oferite detalii despre spectacolul Povestea Neamului, organizat la Arenele Române, în regia lui Alexandru Davila, directorul teatrelor, sub forma a 16 tablouri istorice, de la Traian la Carol I, de la 106 la 1906, la care au participat actorii Teatrului Național și studenți de la Conservator. Tabloul 6 se chema Descălecarea Moldovei, Dragoș Vodă și Zimbrul.

·        22 iulie 1906. Studentul în teologie Alexandru Țiplea, cursant la Budapesta, dar prezent în București pentru a face corectură la culegerea sa de poezii populare din Maramureș, în pregătire la Academia Română (în colecția Din viața poporului român) îi scrie lui Ioan Bianu, dându-i detalii despre cum stau lucrurile și programul său viitor.

·        19 august 1906. La Expoziția Generală Română de la București ocazionată de împlinirea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I și de 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Împăratul Traian, Maramureșul Voievodal a trimis o primă delegație de 120 de persoane, al cărei itinerariu este evocat cu multă căldură de Nicolae Doroș din Breb, într-o scrisoare. În gara Brașov aceștia s-au întâlnit cu alți 117 excursioniști din toate părțile Transilvaniei și împreună au făcut un popas de suflet și la Sinaia. Documentele istorice arată că în august 1906 au plecat spre acest eveniment național și alte 100 de persoane din Sălaj, conduse de George Pop de Băsești. Societățile „Chioreana” (Șomcuta Mare), „Râureana” (Copalnic Mănăștur) și „Sătmăreana” (Seini) au primit medalie de argint cu diplomă specială.