Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXLIII)

·        1 septembrie 1904. Articolul Regule ortografice: Academia Română 1904 este publicat în „Revista Catolică” a lui Vasile Lucaciu, An VI, Fasc. IX, p. 134-136.

·        30 septembrie 1904. Adresa președintelui ASTREI, Iosif Sterca Șuluțiu, către Ioan Mihalyi de Apșa, prin care îl anunță că a fost ales membru pe viață al Asociațiunii.

·        24 noiembrie 1904. Societatea academică Junimea din Cernăuți îi comunică lui George Pop de Băsești că a fost ales „membru onorar”.

·        25 noiembrie 1904. Scrisoarea lui Dimitrie Sturdza, secretarul general al Academiei Române către Sfinția Sa preotul Ioan Pop din Someș-Uileac care oferise Bibliotecii Academiei Române lucrarea în limba maghiară, intitulată Monografia Comitatului Selagiu de dr. Mauriciu Petri, în cinci volume. Scrisoarea se află în Arhivele Academiei Române, Fond Biblioteca, Dosar nr. 2/1903-1904, fila 490 (Istoria Bibliotecii Academiei Române 1886-1918, Partea I, București, 2023, p. 215).

·        1905. La Budapesta este editată lucrarea lui Gyula Schönherr Nemes családok, devenită foarte cunoscută pentru contribuțiile aduse în heraldică și genealogie. G. Schönherr este, de fapt, întemeietorul Muzeului din Baia Mare, deschis pentru public la 19 iunie 1904.

·        1905. Mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa transmite Academiei Române „hotărârea de a introduce în eparhia sa sistemul ortografic al Academiei Române”.

·        17 ianuarie 1905. Scrisoare de la episcopul român unit al Lugojului, Vasile Hossu, către Ion Micu Moldovanu, prepozit capitular în Blaj, membru al Academiei Române, în care Preasfințitul se îndoiește de puterea de înțelegere a „tinerilor” din Partid, menționând „meritul bătrânilor din Partidul Național Român, și îndeosebi al noului său președinte, George Pop de Băsești, că știe să fie destul de elastic; să păstreze toate revendicațiile politice ale vechiului program, dar să primească noua tactică de luptă, activitatea parlamentară” (Ioan Georgescu, George Pop de Băsești. 60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, Editura Asociației Culturale „ASTRA”, Oradea, 1935, p. 115-116).

·        15 februarie 1905. George Coșbuc este prezent în „Revista Catolică” a lui Vasile Lucaciu, An VI, Fasc. XVIII-XIX-XX, p. 264-265, cu impresiile sale de călătorie în Țara Sfântă. Titlul I: Betleemul, Titlul II: De la Betleem la Marea Moartă. În același corpus redacțional apare și nuvela lui I. Agârbiceanu Cărări greșite.

·        12 aprilie 1905. „Carol I, Prin grația lui Dumnezeu și voința națională, Rege al României” îi conferă Domnului Porcius Florian, membru al Academiei Române, medalia Bene Merenti clasa I, pentru lucrările sale științifice.

·        8 mai 1905. Ioan Mihalyi de Apșa primește o scrisoare-program de la Asociațiunea română pentru înaintarea și răspândirea științelor Craiova prin care este informat despre Congresul din 25 septembrie a.c. și este invitat să „adere” la Congres și să prezinte lucrarea sa într-o secțiune și în plen.

·        1 iunie 1905. Are loc la Satu Mare inaugurarea publică a muzeului Cercului Kölcsey, cu numele de Muzeul Municipal.

·        15 august 1905. În „Luceafărul”, an. IV, nr. 15-16, p. 297, Ioan Slavici își face o Scurtă autobiografie, în care menționează, printre altele: „Examenul de maturitate l-am făcut la Sătmar, de unde m-am întors pe jos la Șiria, prin Ardeal (Baia Mare, Lăpuș, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Roșia, Abrud, Brad, Hălmagiu)”.

·        19-20 august 1905. La cea de-a 46-a Adunare Generală a ASTREI desfășurată la Sibiu într-o atmosferă de mare entuziasm au fost prezenți: președintele Iosif Sterca Șuluțiu, mitropoliții Ioan Mețianu și Victor Mihalyi de Apșa, Sextil Pușcariu, Iosif Vulcan, George Pop de Băsești, Vasile Goldiș, Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Tiberiu Brediceanu, Andrei Bârseanu, Augustin Bunea, Elie Miron Cristea, Octavian Goga, Gheorghe Dima, Timotei Popovici ș.a. Au fost inaugurate Muzeul Asociațiunii – Casa națională, Expoziția și prima scenă de teatru românesc, în colaborare cu Societatea pentru fond de teatru român.

·        1906. Autograf de la Ion Agârbiceanu (1882-1963), preot, scriitor și ziarist, pe pagina de titlu a cărții sale Dela Țară, Institutul tipografic și de editură „Luceafărul”, Budapesta: „Spectatului Domn Alexe Pocol / în semn de deosebită considerație. Autorul” (text trunchiat). Lucrarea se găsește la Secția Colecții speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Alexe Pocol este de fapt marele magnat al aurului Alexiu Pocol de Lozna.

·        1906. Editura Librăriei Leon Alcalay tipărește un colegat de trei cărți de Mihai Eminescu, din care Cartea I se constituie din Bogdan-Dragoș – dramă istorică inedită. Cu o precuvântare de Iuliu Dragomirescu, ediție completă (83 p.).