Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CXIX)

·        1888. Atras tot mai mult în ultima vreme de genul dramatic, Petre Dulfu, publică, la îndemnul bunului său prieten Ioan Slavici, piesa într-un act Ceartă pentru nimica, ce apare în revista „Tribuna” de la Sibiu, preluată din 1884 de Slavici.

·        1888. Dr. Gheorghe Bilașcu, stomatolog foarte apreciat la Budapesta, botezat de protipendada budapestană care îi frecventa cabinetul cu supranumele „regele dentiștilor” și „doctorul de aur” reprezintă delegația Ungariei la Primul Congres Internațional de Stomatologie de la Paris (Bologa V.L., Brătescu G., Duțescu B., Milcu Șt., Istoria medicinei românești, Editura Medicală, București, 1972).

·        1888. În „Familia” lui Iosif Vulcan, 25, p. 30-35, Tit Bud publică traducerea nuvelei germane Adevăruri momentane.

·        17 martie 1889. Apare la Baia Mare, an I, număr de probă, ziarul „Gutinul”, care, chiar din acest prim număr, își afirmă intenția de a realiza o „veche dorință și o lipsă de mult simțită... de... literarie românească”. Profesorul universitar băimărean Nicolae Felecan, în studiul Preocupări dialectale în ziarul maramureșean Gutinul (1889-1890), remarcă faptul că aceste preocupări constituiau o noutate, dar acestea au apărut „sub imboldul unor lucrări valoroase din Principatele Unite, îndeosebi după apariția primului volum din Etimologicum Magnum Romaniae al lui B.P. Hasdeu, din care apăruseră, în 1886 tomul I și în 1888 tomul II. Idei similare se regăsesc și în numărul 1 propriu-zis, apărut la 3 aprilie 1889 (p. 2).

·        23 martie 1889. În urma Raportului întocmit de Titu Maiorescu, Vasile Maniu și Iacob C. Negruzzi din partea Comisiunii juridice, Academia Română hotărăște acceptarea donației din 6 ianuarie 1888 a lui Ioan Fătu, fratele medicului și naturalistului Anastasie Fătu și aprobă Regulamentul Fondului, din care trebuia să se cumpere și să se tipărească, pentru școlile rurale, cărți didactice ori să se premieze autorii unor asemenea scrieri și să se remunereze membrii Comisiilor cu analizarea lor. Considerând ca o „sfântă datorie de a îndeplini cât mai bine” prevederile testamentului, Academia Română trimitea în fiecare an pachete cu cărți ștampilate cu legenda „Academia Română – carte dată fără plată din Fondul «Ioan Fătu»”, învățătorii fiind obligați să returneze adeverințe de primirea și distribuirea lor. Astfel de donaţii sunt consemnate şi în Maramureș, în mai multe rânduri. (Vezi Dorina N. Rusu, Patrimoniul Academiei Române, Donatori și donați. 1860-1948, Editura Academiei Române, București, 2008, p. 197-201).

·        24 aprilie 1889. Proaspăt apărutul ziar băimărean „Gutinul” inserează, în nr. 4, știri despre Eminescu, la rubrica Varietăți. Erau informații preluate din ziarul bucureștean „Epoca”. Despre agravarea stării de sănătate a poetului și iminența plecării sale spre eternitate.

·        1 mai 1889. În numărul 5 al ziarului „Gutinul” de la Baia Mare, Petre Dulfu, referindu-se la chestionarul pentru adunarea datelor privitoare la limba română și a Magnum Etymologicum Romaniae a lui B.P. Hasdeu, consideră că „Graiul românesc din aceste ținuturi, cu multe și interesante particularități, nu este mai deloc reprezentat în partea ieșită până azi de sub tipar a Marelui dicționar român”.

·        1 mai 1889. Tineretul din satul Mădăras a pus în scenă piesa Mâța cu clopot de Iosif Vulcan, în regia învățătorului Ioan Ciulean.

·        8 mai 1889. În ziarul băimărean „Gutinul” (nr. 6), profesorul Emil Bran, unchiul lui Petre Dulfu, chiar fără o pregătire științifică specială și fără să posede rigoarea metodei, consemnează o serie de „fapte lingvistice importante”. În numerele următoare (28, 29, 30 și 31) Emil Bran face public un amplu studiu lingvistic, la care adaugă și Răspunsul de câteva întrebări din Chestionarul D-lui B.P. Hajdeu pentru adunarea datelor privitoare la limba română, cu elemente concrete de dialectologie din zonele Sălaj, Chioar, Maramureș și Oaș.

·        19 iunie 1889. Discuțiile aprinse din Academia Română privind „chestiunile limbii române” se reverberează până în Baia Mare! Ziarul „Gutinul” găzduiește articolul semnat de I. Secleșanu Limba și cetitul (I, nr. 12, p. 1).

·        3 iulie 1889. În nr. 14 al ziarului băimărean „Gutinul”, cititorii au putut descoperi necrologul lui „Michail Eminescu, marele poet și om de știință”, „înmormântat la București pe spezele statului”.

·        25-31 august 1889. La Sighetu Marmației și Baia Mare se desfășoară sesiunea anuală de comunicări a Societății Istorice Maghiare. Participă cu o comunicare și dr. Ioan Mihalyi de Apșa: Învățăminte din diplome maramureșene. Decupaj esențial: „Orișicare guvernare sau popor trebuie să cunoască faptele și modul de cugetare a strămoșilor săi, că numai din acelea poate scoate învățăminte pentru viitor, în acelea poate afla exemplul atrăgător și vrednic de imitat pentru înaintarea bunăstării concetățenilor săi, îndemn spre jertfire și spre adevărate virtuți cetățenești din acelea poate învăța”.