Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 27 Iulie , 2026

Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXXVI)

de Teodor Ardelean

·           20 februarie 1919. Circulară a Episcopului Iuliu Hossu în care cheamă preoții să-și pună toate energiile în slujba consolidării României Mari, în primul rând prin îndemnarea tuturor celor chemați să se prezinte la urne pentru eliberarea fraților rămași încă sub ocupație și pentru apărarea pământului strămoșesc. „Circularul către clerul și docenții din întreaga dieceză” nr. 608 este reprodus în lucrarea Consiliul Național Român Satu-Mare. Satu-Mare și Marea Unire. Documente (1918-1919), volumul I, de Viorel Ciubotă (coordonator), Viorel Câmpean (coordonator), Diana Kinces, Mihaela Sălceanu, Voicu Șichet, Marta Cordea, Bujor Dulgău, Editura Armanis, Sibiu, 2018, p. 232-235.

 

·                 23 februarie 1919. Se stinge din viață venerabilul și neînfricatul luptător pentru Unirea tuturor românilor, George Pop de Băsești. A fost un fervent susținător al ASTREI și al presei românești din Ungaria și Transilvania („Federațiunea”, „Tribuna”, „Tribuna Poporului”, „Lupta”, „Gazeta Transilvaniei”, „Românul” etc.). „… nu s-a făcut ceva de samă la noi fără ajutorul lui”, susține revista „Transilvania”. A întreținut relații prețioase cu fruntași politici români și cu intelectualii de vârf ai neamului: George Barițiu, M. Kogălniceanu, M. Cantacuzino, Titu Maiorescu, Vasile Lucaciu, Nicolae Iorga, Iosif Vulcan, Vincențiu Babeș, Al. Vaida Voievod, Iuliu Maniu, dr. Ioan Rațiu, Vasile Goldiș, Ștefan Ciceo Pop, Octavian Goga, mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa, Petre Dulfu, episcopii Vasile Hossu și Iuliu Hossu.

 

·                 24 februarie 1919. La Biserica Română Unită din Sibiu, canonicul Ambrozie Chetianu, protopopul N. Togan și Alexandru Rusu, secretar general în Ministerul Cultelor, oficiază un parastas pentru odihna sufletului Marelui Bărbat al Neamului, George Pop de Băsești. Au fost de față: Iuliu Maniu, Vasile Goldiș și Aurel Lazăr din partea Consiliului Dirigent, generalul Traian Moșoiu și ofițeri din Garnizoana Sibiu.

 

·                 24 februarie 1919. Din partea Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Iuliu Maniu îi trimite o telegramă de condoleanțe doamnei Elena Hossu-Longin: „Adânc întristat deplâng împreună cu Dumneavoastră trecerea la cele eterne a preaiubitului Badea George, al primului președinte al Marelui Sfat Național în Ardealul dezrobit. Colaborator luminat și energic al marii generații ce ne-a precedat și conducător înțelept al celei de azi, el a întruchipat continuitatea luptelor naționale și nădejdea totdeauna tare într-un viitor mare și glorios al Neamului Românesc. Vă rog primiți cele mai îndurerate condoleanțe!”.

 

·                 26 februarie 1919. Sub ploaia de gloanțe a hoardelor bolșevice ale lui Béla Kun a fost înmormântat, sub escortă, George Pop de Băsești. Spre locul de veci sicriul a fost transportat pe un car țărănesc tras de șase boi, simbolizând simplitatea patriarhală și hărnicia patriotului gospodar.

 

·                 1 martie 1919. În ziarul „Drapelul”, directorul publicației, Valeriu Braniște menționează că George Pop de Băsești, trecut la cele veșnice în 23 februarie 1919 stă „la leagănul înfiripării vieții noastre naționale unitare de partid” și rămâne „exemplu viu de luptă și jertfă neînfricată și fără preget”, „îndemn nobil de credință în vitalitatea poporului nostru și înalta lui menire”. (George Pop de Băsești. 60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, de Ioan Georgescu, Editura Asociației Culturale ASTRA Oradea 1935, p. 360-361).

·                 3 martie 1919. Din Călinești, Maramureș, preotul Ion Bârlea îi scrie prietenului său Gheorghe T. Kirileanu, de la care tocmai primise o nouă scrisoare trimisă prin Preasfinția Sa Episcopul Iuliu Hossu. Despre intrarea bolșevicilor în Maramureș, lupta de la Vad la Sighet (Cămara), încercarea ungurilor și secuilor, ajutorul de la Baia Mare. „Căci, la caz dacă scot ungurii pe români, atunci n-avem ce mai sta pe aicea, sântem sâliți să fugim cu toții”. Totodată I. Bârlea îl roagă pe savantul bucureștean „a cerca pe Ioan Bianu de la Academia Română, și să întrebi ce-i cu manuscrisul meu: Poezii poporale din Maramurăș, pe care încă în an 1914 l-am trimis. Acum se restabilește parte, ar fi bine să înceapă publicarea ei”.

 

·                 14 martie 1919. În ziarul „Sfatul” de la Sighet, an II, nr. 10, p. 2 este reprodusă Nota Consiliului Dirigent al Transilvaniei, semnată de Iuliu Maniu, trimisă Legației României din Budapesta, în chestiunea „Ruperii relațiunilor diplomatice cu guvernul republicei maghiare”.

 

·                 16 martie 1919. Se reia corespondența dintre Ioan Bianu și Ion Bârlea, mult afectată de război. Vești bune, dar... „Când se va putea tipări nu se poate prevedea. Nu avem hârtie; cea care se fabrică în țară este de foarte rea calitate și înfiorător de scumpă... Din aceste cauze, la Academie mai așteptăm îndreptarea vremurilor”.

 

·                 16 aprilie 1919. Prin Dispoziția nr. 2893 a Consiliului Dirigent Român al Transilvaniei, semnată de dr. Onisifor Ghibu, șeful Resortului Culte și Instrucțiune Publică, Dariu Pop, născut la 16 aprilie 1887 în Măgura Ilvei, este numit în mod provizoriu revizor școlar al județului Sătmar pe ziua de 1 mai a.c.