Biblioteca de idei/ Diarium Academicum Septentrionis (CLXXII)

19 mai 1918. În revista „Nea­mul Românesc”, pe prima pagi­nă, Nicolae Iorga, care, din cauza condițiilor vitrege de comunicare din timpul războiului, aflase târziu despre moartea mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa, scrie un articol-necrolog, din care reproducem câteva idei: „Victor Mihalyi de Apșa făcea parte dintr-o mare familie maramureșeană, cu diplomă de nobleță de la regii Ungariei, pentru care și acel predicat nobiliar și forma maghiară a numelui său...”. Alte sintagme denominative folosite de Iorga în textul panegiricului: „credincios loial față de Scaunul Roman”, „mândru de sângele său aristocratic și de numele său”, „vorba lui socotită, prudentă”, „cu nivelul ridicat al unei conversații alese” ș.a.
 

8 iunie 1918. Scrisoare din Praga, de la Jan Urban Jarník către George Pop de Băsești, cu mulțumiri pentru felicitarea telegrafică trimisă cu prilejul aniversării a 70 de ani de la naștere. În același timp, face haz (fiind bun cunoscător al limbii române!) de greșelile din telegramă, neștiind dacă sunt de la „cei care le transmit” sau de la „cei care le primesc”!
 

1 septembrie 1918. „Prezența Părintelui Vasile Lucaciu este sărbătorită de românii din Franța printr-o adunare generală a coloniei române de la Paris, ținută la 1 septembrie. Adunarea a avut loc la inițiativa domnilor Vasile Stroescu, ilustrul șef al mișcării basarabene și Ioan Cantacuzino, președintele Federației unioniste. Românii au fost aduși pentru a pune bazele unui comitet național ro­mân de acțiune...” (blogul adrianazaharia.ro, la 15 noiembrie 2024).
 

6 septembrie 1918. A avut loc la Paris o întrunire a Coloniei Române, ocazie cu care s-a constituit Consiliul Național Român. Președinte: dr. Vasile Lucaciu. Alți membri marcanți: Ioan Cantacuzino, Emil Pangrati, Paul Brătășanu, Sever Bocu, Octavian Goga, M. I. Găvănescu, Vasile Stoica.

28 septembrie 1918. Se constituie la Paris Consiliul Național al Unității Românești, sub conducerea lui Take Ionescu (1858-1922). Din acest organism de lucru mai făceau parte: dr. Ioan Cantacuzino, dr. Constantin Angelescu, Toma Ionescu, George G. Mironescu, Constantin Basarab-Brâncoveanu, Nicolae Titulescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Partenie Cosma ș.a.
 

29 septembrie 1918. Din inițiativa lui George Pop de Băsești și a lui Aurel Lazăr, Comitetul Executiv al Partidului Național Român s-a întrunit la Oradea, unde a adoptat în unanimitate un act redactat de Vasile Goldiș, intitulat De­cla­rația de autodeterminare a Comitetului executiv al Partidului Național Român.

Octombrie 1918. Dr. Vasile Lohan, născut la Negrești-Oaș în 25 decembrie 1876, cu studii gimnaziale și liceale la Baia Mare și Teologia, apoi Literele la Budapesta, funcționează, începând cu anul școlar 1917/ 1918, la Liceul din Seghedin. A început să-l viziteze pe Valeriu Braniște, întemnițat aici, după cum rezultă din scrisoarea trimisă acestuia: „Mult stimate domnule! După o încercare zadarnică de a vă cerceta în Vasszentpéter (Sfântul Petru cu zăvoarele, metaforă epică în acea perioadă!), cu mare bucurie am citit în ziarele de azi că sunteți eliberat. Vă gratulez din inimă! Chiar în timpul mai potrivit de a face puțină ordine în rândurile răsfirate și a se pregăti pentru secerișul cel mare” (n.n. – Marea Unire).

14/27 octombrie 1918. La Iași, unde funcționa „retrasă”, din cauza condițiilor războiului, și Academia Română, Nicolae Iorga revine cu mai multe precizări la tema comunicărilor din 28 septembrie și 5 octombrie 1917, dedicate centenarului marelui român care a fost Mihail Kogălniceanu. Aici, istoricul remarcă rolul „călugărului Vida” la creșterea copilului boierului Ilie Kogălniceanu: „Nu greșim deci spunând că simțul pentru istorie l-a căpătat încă din fragedă vârstă acest pui de basarabean de la maramureșeanul pribeag pe pământul liber al Moldovei, urmărind slova povestitoare de trecut a ardeleanului”... „pe care-l cunoaștem ca autor al unei gramatici franceze, din care mai răsar exemplare de aici prin Iași, dar și ca păstrător al manuscriptului lui Șincai”. (N.n. – Referiri la Gherman Vida, dascălul lui Alecsandri, Kogălniceanu ș.a).