Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXVIII)

·        17 septembrie 1916. În „Gazeta Transilvaniei” este publicat articolul de fond La poalele transilvănene ale Carpaților flutură drapelul albastru-galben-roșu. Decupaj: „Visul de dragul căruia ne-au răposat strămoșii și părinții e pe calea realizării... De la Orșova până la izvoarele Tisei (s.n.), azi stăpânește pe ambele coaste ale Carpaților, ale cătușelor de ieri, o singură limbă și un singur drapel: limba românească și drapelul României...”.

·        21 noiembrie 1916. Ioan Andron, născut la Pribilești în 22 noiembrie 1890, absolvent al Academiei de Teologie Greco-Catolică din Oradea, este hirotonit ca preot de către Dr. Victor Mihalyi de Apșa, Mitropolitul de Alba Iulia și Făgăraș. După câteva zile, pleacă în satul Racșa din Țara Oașului, unde va sluji mai bine de 38 de ani. Aici se va naște, la 20 aprilie 1917, primul său copil, Ioan George, cunoscut mai târziu, prin „lucrările” sale, Ioniță G. Andron.

·        1 decembrie 1916. În revista „Transilvania”, an. XLVII, nr. 7-12, al ASTREI (președinte Andrei Bârseanu) se publică situația despărțămintelor (membri pe viață, ordinari, fondatori). La D. Baia Mare găsim ca fondatori pe: Augustin Dragoș de Desești, Teofil Dragoș, Ioan Nistor și Alexiu Pocol; membri pe viață: Gavril Barbul, Nicolae Barbul, Aurel Nistor ș.a.; membri ordinari: Alexandru Breban, Demetriu Ceontea, Alexandru Fărcaș, Tit Pop. La D. Băsești: George Pop de Băsești (m.f.), Antoniu Băliban (m.o.), Petru Pop (m.v.) ș.a. La D. Chioar: Teodor Blaga (m.o.), Ioan Bohățel (m.o.), Ioan Ilieș (m.o.) ș.a. La D. Lăpușul unguresc: Iosif Nemeș (m.f.), Ioan Perhaița (m.v.), Gavril Pop (m.v.), Gavriil Buzura (m.o.), Nicolae Gherman (m.v.), Gh. Gheție (m.v.) ș.a. La D. Sătmar: Ioan Hotea (m.v.), Ilie Barbul (m.o.), Romul Marchiș (m.o.), Augustin Mircea (m.o.), Gh. Pteancu (m.o.) ș.a. La D. Seini: Ioan Șerbac (m.v.), Aurel Dragoș (m.o.), Alex Băban (m.o.) ș.a. La D. Sighet: Simion Balea (m.v.), Tit Bud (m.o.), Titus Doroș (m.o.), Vasile Kindriș (m.o.), Ștefan Pop (m.o.) ș.a. La D. Tășnad: Demetriu Coroian (m.v.), Coriolan Steer (m.v.), Vasile Pătcaș (m.o.), Victor Mărcuș (m.o.) ș.a. La D. Vișău-Iza: Artemiu Anderco (m.o.), Emil Bran (director D., m.o.), Ioan Coman (m.o.), Mihail Hotea (m.o.) ș.a.

·        1917. Béla Bartók publică o comunicare privind Instrumentele muzicale primitive în Ungaria, în care abundă mulțimea de trimiteri la drâmbă, tilincă (identificată în Maramureș), buciumul (la moți și maramureșeni)…

·        7 ianuarie 1917. Se înființează la Iași capitala „de salvare” a Regatului României „Comitetul național al românilor emigranți din Austro-Ungaria”, format din 12 persoane, printre care dr. Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Ion Nistor, dr. Teodor Perțea, Zaharia Bârsan ș.a. A fost adoptată o „declarație de război” adresată monarhiei austro-ungare, afirmând hotărât voința de unire cu Țara mamă. (România în anii Primului Război Mondial, vol. II, București, 1987, p. 6).

·        27 ianuarie 1917. În revista Neamul românesc a lui Nicolae Iorga, an XII, începând cu nr. 24 din 27 ianuarie și continuând cu nr. 78 din 22 martie, până în 20 decembrie (mai bine de 20 de ediții), se publică note, informații, reportaje, opinii, memorii cu privire la românii de peste Ocean și, cu deosebire, la Misiunea Patriotică a echipei Vasile Lucaciu, Vasile Stoica și Ioan Moța.

·        Primăvara 1917. La manifestările organizate de Societatea „Petru Maior” a studenților români din Budapesta este invitată să cânte doinele lui Tiberiu Brediceanu domnișoara Iuliana Mihalyi de Apșa (născută în 1896 la Sighet), fiica academicianului maramureșean dr. Ioan Mihalyi de Apșa. (Informație de la prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu).

·        18 aprilie 1917. Prin Decizia Guvernului Ionel I. C. Brătianu, Vasile Stoica este trimis, împreună cu președintele Ligii Culturale Vasile Lucaciu și cu preotul Ioan Moța, în Statele Unite ale Americii, pentru a prezenta motivele pentru care a intrat România în războiul mondial, dar și pentru înrolarea voluntarilor transilvăneni din Lumea Nouă într-o legiune sub drapel comun. S-a cooperat cu membrii emigrației române din S.U.A.: Epaminonda Lucaciu, Nicolae Lupu, Ludovic Mrazec ș.a., dar și cu Constantin Angelescu, prin Legația Română din Washington.

·        4 iunie 1917. Prin semnătura secretarului general Ioan Bianu, Academia Română (Adresa nr. 130) îi solicită lui Petre Dulfu să dăruiască Scrisoarea lui Vasile Alecsandri către Grigore Silași din 20 octombrie 1880, necesară pentru prepararea unei ediții cât se poate de complete a scrierilor și corespondenței acestuia.