Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXIII)

·        29 mai 1914. În ședința Secțiunii istorice a Academiei Române este prezentată lucrarea „Documente privitoare la Episcopia de Maramureș”, realizată de Alexandru Cziple. Studiul a fost publicat în „Analele Academiei Române”, Tomul XXXVIII.

·        12 iunie 1914. Adresa lui Vasile Chindriș către Ioan Mihalyi de Apșa, prin care îl invită la ședința Despărțământului Sighet al ASTRA poartă această dată.

·        21 iunie 1914. Din cauza vârstei înaintate, Ioan Mihalyi de Apșa declină funcția de președinte al nou-înființatului Despărțământ al ASTRA la Sighet. În acest scop, pentru adunarea generală pregătește un excelent și înălțător discurs inaugural, în care Asociațiunea este văzută ca un „luminător” în „strâmtoarele întunecate ale munților noștri”, asimilând un astfel de „mandat” cu cel al Stelei călăuzitoare din „ceriu” care a „condus pe cei trei crai înțelepți de la răsărit la leagănul mântuitorului nostru, luminând în calea lor”. Concluzia: „...nu Astra are lipsă să fie recomandată, dar noi avem să dorim ca activitatea ei binefăcătoare să viețuiască și la voi” (M. Dăncuș, I. Dăncuș, Gh. Todincă, Casa muzeu Mihalyi de Apșa în Patheonul neamului românesc, în „Acta Musei Maramorosiensis”, IV, Sighetu Marmației, 2006, p. 388-389).

·        6 iulie 1914. Scrisoare din Călinești, Maramureș, de la Ion Bârlea către Ioan Bianu, în care, pe un ton prietenos, roagă a fi ajutat profesorul Ioan Bușiția de la Gimnaziul din Beiuș, de origine maramureșean, și precizează cum să se facă decontarea „onorariilor” pentru Brediceanu și Bartók.

·        27 septembrie 1914. Béla Bartók îi scrie lui Ioan Bianu, insistând pe detalii tehnice privind tipărirea melodiilor din Maramureș la Leipzig și București. La 7 noiembrie 1914, Bartók revine cu o nouă epistolă în această chestiune care pare din ce în ce mai dificilă.

·        27 septembrie 1914. La ceremonia de înmormântare a regelui Carol I participă și părintele dr. Vasile Lucaciu. „Fuga” în România, împreună cu fratele său Constantin Lucaciu a urmat traseul: Șișești – Baia Sprie – Sighet – Cârlibaba – Iacobeni – Gura Humorului – Suceava – Burdujeni – Vama Ițcani și apoi cu trenul spre București.

·        29 septembrie 1914. Circulară a Mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa către toate oficiile parohiale, prin care informează despre efortul învățătorilor români de a contribui la ajutorarea ostașilor răniți.

·        1 octombrie 1914. A pășit pe drumul veșniciei istoricul Ioan Mihalyi de Apșa. Membru corespondent al Academiei Române din 25 martie 1901. S-a născut la 25 ianuarie 1844 la Ieud, Maramureș. Frate mai mic al mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa. Studii la Sighet, Oradea, Kosice și Budapesta. Și-a luat doctoratul în 1869, devenind cel dintâi doctor în drept din Maramureșul Voievodal. În 1872, s-a stabilit la Sighet, îndeplinind diferite funcții. A fost prim jurist consult al Maramureșului în perioada 1887-1914. A adunat o importantă colecție de diplome maramureșene pe care a publicat-o, lucrarea fiind recompensată de Academia Română cu Premiul „Năsturel Herescu”. A desfășurat o bogată activitate pentru afirmarea drepturilor românilor maramureșeni, sub egida Asociația pentru Cultura Poporului Român din Maramureș „Dragoșiana”. A sprijinit înființarea Băncii „Maramureșeana” din Sighet și Despărțământul Sighet al ASTREI.

·        5 octombrie 1914. În ziarul „Românul” din Arad, An IV, nr. 219 este publicat necrologul dedicat academicianului Ioan Mihalyi de Apșa, în care sunt prezentate viața marelui bărbat al Neamului și contribuțiile sale esențiale. Printre altele, despre casa Mihalyi ziarul arădean menționează că este „un adevărat muzeu național” și că „a fost deschisă tuturor românilor”.

·        14 octombrie 1914. Telegrama 1689 din partea președintelui Academiei Române, C. Istrati către mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa în care exprimă condoleanțele înaltului for științific și cultural la moartea academicianului Ioan Mihalyi de Apșa.

19 octombrie 1914. Din Budapesta, dr. George Bilașcu îi trimite o scrisoare de condoleanțe Mitropolitului Victor Mihalyi de Apșa, la decesul fratelui său, acad. Ioan Mihalyi de Apșa: „Excelentisime Domnule Mitropolit! Cu durere mare am luat la cunoștință că fratele excelenței voastre, badea Ioan, s-a mutat din viața aceasta în cea eternă. Prin repauzatul cu Domnul, nu numai Excelența voastră și noi care l-am cunoscut mai de-aproape și ne-a fost sprijin în multe lucruri încurcate, dar comitetul și toată țara noastră au pierdut pe un patriot bun cu dreptate, pe un om înțelept așa ca