Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLXII)

·        10 decembrie 1913. Din Rákoskeresztúr (Ungaria) Béla Bartók îi scrie lui Ioan Bianu, la București, o informare detaliată, în limba franceză, cu privire la cercetările din Comitatul Maramureș în anul 1913 și colaborarea cu Bârlea și Brediceanu. Structura menționată ar fi: Partea I – Poezii culese de I. Bârlea; Partea II – Melodii culese de T. Brediceanu; Partea III – Melodii culese de B. Bartók.

·        10 decembrie 1913. Béla Bartók scrie Academiei Române despre „culegerea din Maramureș”, formulând propuneri de structură, signalistică muzicală, gravura notelor muzicale etc. În 18 decembrie 1913, îl informează și pe Ioan Bianu despre aceste demersuri.

·        1914. Autograf de la Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric și om politic, pe pagina de titlu a volumului Monumentele noastre istorice în lecturi ilustrate alese, orânduite și publicate pe seama tinerimei școlare, Institutul de arte grafice „Flacăra”, București, 1914: „Dlui Prof. E.A. Pangrati, cu respectuoase/ și devotate sentimente. A. Lapedatu”. Lucrarea se găsește la Secția Colecții speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”.

·        1914. În lucrarea Oameni cari au fost, volumul II, apărută la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, Nicolae Iorga scrie zece rânduri (pag. 123) despre Ioan Mihalyi: „Singurul membru corespondent maramurășean al Academiei Române, avocatul Ioan Mihalyi din Sighet, moare la câteva zile după temuta vizită a Rușilor în orașul său. Fratele mitropolitului unit Victor, el se ocupase îndelungat cu istoria ținutului său de naștere, dând, în românește și ungurește, o culegere de Diplome maramurășene, care n-a fost continuată. Casa lui, care se silea a fi curat românească, păstra iubire pentru lucrurile care privesc limba și trecutul nației”.

·        1914. La Institutul de Arte Grafice și Editura „Librăriei Scoalelor” C. Sfetea București se tipărește volumul III din Istoria Românilor din Dacia Traiană de A. D. Xenopol, profesor la Universitatea din Iași, membru al Academiei Române și membru titular al Institutului din Franța, Ediția a III-a (308 p.). Conținutul volumului: Primii Domni și Vechile așezăminte. 1290-1457. Capitolul 2, Descălecarea Moldovei, tratează evenimentele istorice din Moldova, pe baza cronicilor ce au rămas și a concluziilor altor istorici: Dimitrie Onciul, I. Bogdan, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, E. Hurmuzachi ș.a. Prima frază: „Întemeierea Statului Moldovei a pornit din celălalt capăt al adăpostului Românilor, partea nordică a Carpaților Transilvaniei, din Maramureș”. Personaje: Dragoș, Bogdan, Sas, Balk (p. 45-59).

·        1914. În chestiunea dureroasă a „Nordului Românesc” Nicolae Iorga aduce completări prin tipărirea lucrării Encore une fois l`évéché de Hajdudorogh et les droits des Roumains, la Vălenii de Munte.

·        1914. În conformitate cu Scrisoarea de donație nr. 5478 din 1914, dr. Victor Mihalyi de Apșa, arhiepiscop și mitropolit unit de Alba Iulia și Făgăraș, oferă Bibliotecii Academiei Române două exemplare ale Arhieraticonului carele cuprinde toată slujba arhierească, tipărit cu caractere latine la Blaj în anul 1913 (Arhivele Academiei Române, Fond Biblioteca, Dosar nr. 1/1913-1914, fila 385; Istoria Bibliotecii Academiei Române 1886-1918, Partea I, p. 279).

·        20 ianuarie 1914. La Budapesta este convocat Comitetul Național Român pentru a discuta pactul român-maghiar inițiat de contele Tisza Istvan. Participă: George Pop de Băsești, Teodor Mihali, Alexandru Vaida Voevod, Ștefan Ciceo-Pop, Iuliu Maniu, Valeriu Braniște, Aurel Lazăr, Romul Boilă, Octavian Goga, Vasile Goldiș, Vasile Lucaciu, Constantin Lucaciu…

·        25 ianuarie 1914. Scrisoarea lui Ady Endre către Octavian Goga imprimată în publicația budapestană „Világ” poate fi interpretată ca un mesaj interesant, în care se amestecă și prietenie, și reproș.

·        25 februarie 1914. Din inițiativa și cu sprijinul lui Ioan Mihalyi de Apșa, membru corespondent al Academiei Române, ia ființă Despărțământul Sighet al ASTREI. De partea acestei „idei fraterne” s-a aflat și un grup de tineri în frunte cu Vasile Chindriș, Titus Doroș, Ioan Kovacs, Ioan Radu, Ioan Fanea. Ca președinte a fost ales Vasile Chindriș (Vezi: „Transilvania”, An XLV, nr. 4, aprilie, p. 160).

·        22 martie 1914. La Societatea Academică „Junimea” din Cernăuți Ion I. Nistor conferențiază despre Legăturile noastre cu Ardealul. Textul a fost apoi publicat în „Junimea Literară”, XI, 1914, nr. 1-3, p. 12-23.

·        4 aprilie 1914. O scrisoare în limba română pleacă de la Béla Bartók către Ioan Bianu, în care importantă rămâne întrebarea: „Când va hotărî Academia despre tipărirea colecțiunei noastre din Maramureș?”.

·        29 aprilie 1914. Prin adresa nr. 814/1914 ASTRA îi mulțumește dr. Ioan Mihalyi de Apșa pentru răspândirea culturii românești în inima Maramureșului, prin înființarea Despărțământului ASTRA Sighet. Semnează Partenie Cosma și Octavian Tăslăuanu.