Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLVI)

·        20 ianuarie 1912. Este ziua menționată de dr. Ioan Mihalyi de Apșa pe textul numit Autobiografie, copiată mai târziu de nepotul său, Petre Mihalyi din Sighetu Marmației. Ziua de naștere menționată este 22 ianuarie 1844! Pentru exactitate, cu privire la studiile sale e bine de reținut: „Studiile mele gimnaziale le-am început în Sighet, unde am absolvit cele patru clase inferioare, iar cele superioare în gimnaziile din Ungvar (azi Ujgorod, Ucraina), Cașovia (azi Kosice, Slovacia), Târnavia (azi Trnava, Slovacia) și Budapesta (n.n. – de fapt Pesta), unde am depus examenul de maturitate în anul 1862”. Despre limbile cunoscute, în Autobiografie se menționează: „Vorbesc în limba română, maghiară, germană și pricep în limbile latină, franceză, italiană și rutheană”.

·        Februarie 1912. În „Convorbiri literare”, XLVI, nr. 2, Emmanuel de Martonne publică studiul Viața păstorească în Carpații români.

·        15 februarie 1912. Țăranii și intelectualii din Chiuzbaia trimit spre publicare revistei „Luceafărul” din Budapesta un protest împotriva întemnițării lui Octavian Goga!

·        18 februarie 1912. Deputatul Ștefan Cicio Pop îi scrie lui Ioan Mihalyi de Apșa. Îl cheamă la acțiuni hotărâte împotriva înființării Episcopiei Greco-Catolice maghiare de Hajdúdorog și îl invită la o consfătuire la Cluj pentru 25 februarie a.c.

·        11 martie 1912. „Foaia Poporului”, Sibiu, An 20, Nr. 11, p. 2 (Foaie politică. Apare în fiecare Duminică). Articolul Lupta pentru cultura națională în Maramureș prezintă uneltirile unor „nemernici” împotriva „bunului Român”, Părintele Ioan Bârlea, „luminător al țăranilor noștri din părțile acelea”. Printre realizări, autorul enumeră banca „Maramurășană” și „o agentură cu bibliotecă a Asociațiunii, care a adunat însemnări din bisericile românești ale Maramureșului, cari s-au publicat la București, a strâns, împreună cu dl. Dr. Tiberiu Brediceanu melodiile cântecelor românești din Maramureș, și o mulțime de cântece poporale. E vorba deci de un om, care e o adevărată comoară pentru neamul nostru de acolo”. Urmează alte detalii din activitățile Asociațiunii, în special prelegeri, iar concluzia accentuează faptele: „Biruința e a noastră, a culturii naționale românești”.

·        13 aprilie 1912. La aflarea veștii că prietenul său O. Goga a fost întemnițat la Seghedin, Ady Endre publică în revista „Vilag” articolul Octavian Goga rabsága (Robia lui Octavian Goga). Articolul a fost reprodus și de revista românească „Luceafărul”.

·        27 aprilie 1912. Béla Bartók revine în Comitatul Ugocea și culege în continuare folclor muzical, ajungând în total la 81 de melodii din Comlăușa, Tarna Mare și Turț, dintre care 49 sunt „instrumentale”. Folclorul din Țara Oașului îl fascinează și acest fapt îl va face să-l considere „cel mai interesant din toată Ungaria veche”. Este vorba despre „hora lungă”, pe care o va urmări constant, ceea ce explică și faptul că în Rapsodia a II-a din șapte teme, patru sunt „jocuri” oșenești.

·        8 mai 1912. Foaia bisericească-politică „Unirea” de la Blaj, an. XXII, nr. 48, publică lista participanților la Conferința Generală a credincioșilor greco-catolici din Provincia metropolitană de Alba Iulia și Făgăraș. Aici întâlnim, printre alții, pe dr. Carol Barbul, dr. Clemente Barbul, Gavril Barbul, dr. Ioan Bianu, dr. Gheorghe Bilașcu, dr. Tit Doboș, dr. Teofil Dragoș, Francisc Hossu Longin, Gavril Iuga, Vasile Lucaciu, dr. Iuliu Maniu, Ilie Mariș, dr. Augustin Mircea, dr. Teodor Mihalyi, dr. Ioan Mihalyi, Ion Oltean (Lăpuș), Mihail Pavel, Alexă Pocol, George Pop de Băsești ș.a.

·        10 mai 1912. Societatea „România Jună”, demarată de Ioan Slavici și Mihai Eminescu la 20 martie 1871, organizează la Viena primul concert de afirmare românească în muzica cultă. O însemnată contribuție la reușita manifestării au avut solista Valeria Herbay (n. Papp), originară din Sighet, și Ștefan Mărcuș din Mădăras, Satu Mare (Valentin Băințan, Arta corală din Maramureș, Baia Mare, 1982). A asistat și aviatorul Aurel Vlaicu.

·        21 mai 1912. Comitetul organizatoric al Adunării de la Alba Iulia din 29 mai 1912 îl înștiințează pe Ioan Mihalyi de Apșa despre legăturile feroviare și posibilitatea de deplasare la eveniment. „Adunarea proiectată numai atunci va putea corespunde scopului ei, dacă va fi fiecare ținut, fiecare protopopiat reprezentat la ea, precum și fiecare comună amenințată prin noua episcopie plănuită” – se scrie în finalul „înștiințării”.