Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (CLV)

·        29 august 1911. Înainte de începerea lucrărilor Adunării Generale ASTRA de la Blaj, care marca 50 de ani de la înființarea „Asociațiunii” a avut loc Liturghia solemnă în Catedrala Mitropolitană, celebrată de Excelența Sa mitropolitul Victor Mihaly de Apșa, asistat de domnii canonici Ioan M. Moldovanu, prepozit, Iosif Hossu, Gavrilă Pop, Alexandru Uilăcan, Dr. Victor Szmigelski, Gheorghe Muntean, Dr. Vasile Suciu și Dr. Ambrosiu Chețan. Presa a consemnat că „nu s-a mai pomenit în Ardeal o slujbă mai grandioasă a bisericii românești”. Aceeași presă descrie luminos momentul următor: „După cetirea Evangheliei, apare pe amvon figura aristocratică a Mitropolitului Mihalyi și glasul său duios rostește predica zilei mari, întru preslăvirea Maicei Preacurate și pentru mântuirea neamului românesc”. După slujbă, în fața altarului, s-a ținut Adunarea Generală jubiliară. În prezidiu: vicepreședintele Andrei Bârseanu, mitropoliții Victor Mihalyi de Apșa și Ioan Mețianu, ceilalți arhierei, secretarii Octavian Goga și Octavian Tăslăuanu. Au luat cuvântul: A. Bârseanu, Victor Mihaly de Apșa, I. Mețian, I.M. Moldovanu, Vasile Goldiș ș.a. La manifestările ce au urmat au mai rostit discursuri: Ștefan Ciceo Pop, George Pop de Băsești, Octavian Goga. Au fost prezenți la Serbările jubiliare blăjene: George Coșbuc, Iosif Vulcan, Tiberiu Brediceanu, I.L. Caragiale, Jan Urban Jarnik, Simion Mehedinți, Ioan Bianu, Șt. O. Iosif, Victor Eftimiu, Valeriu Braniște, Ion Agârbiceanu, Iuliu Maniu, Miron Cristea, Corneliu Diaconovici, Francisc Hossu Longin, Alexandru Lapedatu, Ioan Lupaș, Nicolae Ivan, Ioan Lapedatu, George Munteanu-Murgoci, Sextil Pușcariu, Aurel Vlaicu.

·        August 1911. În lucrarea Serbările de la Blaj 1911 – o pagină din istoria noastră culturală, publicată de Despărțământul XI Blaj al Asociațiunii se menționează: „Venit-au arhiereii bisericilor noastre, încununând serbătoarea cu strălucirea coroanelor arhierești, a crucilor de aur și a pletelor venerabile, încărunțite în slujbă cinstită și îndelungată; venit-au nemuritorii purtători ai condeiului, mândria literaturii române: Coșbuc, Caragiale, Iorga și mulți alții încă, ce stau în fruntea elitei noastre intelectuale, a căror nume se va pomeni cu sfințenie și după sute de ani, când rostul vieții noastre pământene se va fi încheiat de mult!”. Aflăm de asemenea că au mai onorat această sărbătoare specială: aviatorul Aurel Vlaicu (cu planorul său) și 30.000 de români din toate ținuturile. Despre „cea mai strălucită” adunare astristă au scris cuvinte memorabile: Nicolae Iorga, Octavian C. Tăslăuanu, Ion Agârbiceanu, Aurel P. Bănuț, Alexandru Ciura, Victor Ion Popa, Emanoil Bucuța.

·        27 decembrie 1911. Autograf de la Valeriu Braniște (1869-1928), publicist, memorialist și om politic, pe pagina de titlul a cărții Pagini reslețe..., Lugoj, Editura Autorului, 1910: „Dlui Al. Tzigara Samurcaș/ în semn de sinceră afecțiune/ Lugoj 27 Dec. 911/ Autorul”. Lucrarea se găsește la Secția Colecții speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”. Este un autograf rar, de la un academician – Valeriu Braniște, către un alt academician – Al. Tzigara-Samurcaș (1872-1952), istoric de artă, eseist și memorialist. În ultimă analiză este un autograf unicat național!

·        31 decembrie 1911. Programul de Revelion oferit de Societatea România Jună din Viena a cuprins și un grup de călușari instruit de bursierul Ștefan Mărcuș (n.n. care, nu peste multă vreme va deveni președinte al Societății!). Periodicele vieneze au surprins și interpretările tânărului talent ardelean, care a adus pe scenă cântece de T. Brediceanu, I. Scărlătescu, I. Bucșan.

·        Decembrie 1911. Béla Bartók, aflat la Beiuș, sub protectoratul cultural al lui Ion Bușiția (originar din Maramureș), culege și de la informatori din Ieud (9 melodii). De notat că Bartók începuse să învețe românește și „vorbea românește cu informatorii români”. (Francisc László, Béla Bartók și lumea noastră. Așa cum a fost, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 36-41).

·        1912. Scrisoare către Ioan Mihalyi de Apșa de la „Tinerimea română universitară maramureșeană din Budapesta”, care îi aduce mulțumiri „pentru ținuta bărbătească ce-ați arătat-o în congregația de toamnă a comitetului nostru în contra nefastului proiect ce-i pregătit să prăbușească fundamentul vieții noastre românești. Semnatari: Mihai Șerban, Vasile Filipciuc, Alexandru Cziple, George Bîrlea.

·        Ianuarie 1912. În perioada dintre cele două campanii bihorene, Béla Bartók face o descindere în fostul comitat Ugocea și culege folclor românesc din Comlăușa și Tarna Mare. Pe firul Tisei, ajunge și la Iapa, sat integrat ulterior în orașul Sighetu Marmației. În total, recolta română ajunge la 45 de melodii.

·        Ianuarie, 1912. Din Berlin, Ion Luca Caragiale îi trimite o carte poștală lui Vasile Lucaciu cu urarea: „La mulți ani cu sănătate! Dumnezeu cu Dta și cu toți ai Dtale! Cu dragoste și respect, al dtale prieten și admirator, Caragiale”. De notat că amândoi s-au născut în ianuarie 1852!