Averile demnitarilor rămân la secret!

Din luna iunie, sunt toate șansele să nu mai vedem publicate declarațiile de avere ale demnitarilor și ale funcționarilor publici. Motivul? Decizia Curții Constituționale de anul trecut, care trece aceste declarații la secret, pe motiv de protejare a vieții private. Soluția ar fi fost o modificare a legii, care să țină cont de decizia CCR. USR a depus un proiect de lege în acest sens, dar a fost respins săptămâna aceasta în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților.

La mijlocul anului trecut, o decizie a Curții Constituționale a schimbat radical paradigma declarațiilor de avere și interese. Cum? Trecându-le la secret și excluzând rudele acestora de la obligația de a face publice informații privind averea.

În motivare, CCR argumentează decizia pe respectarea dreptului la viață privată și riscurile care decurg din dezvoltarea inteligenței artificiale și utilizarea ei pentru realizarea de profile ale demnitarilor/ funcționarilor pe baza informațiilor din declarațiile de avere. Totodată, motivarea indică nevoia actualizării legislației privind aceste declarații și vorbește despre o separare a demnitarilor și a funcționarilor publici, în cazul celor dintâi vorbind despre o justificare a necesității controlului public, având în vedere că sunt aleși.

„Curtea reține că anonimizarea elementelor menționate în textul de lege criticat nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal și, implicit, pentru protecția vieții private și a demnității umane, ca valoare fundamentală, consacrată și ocrotită la nivel constituțional. Astfel, pe de o parte nu se poate nega faptul că, nu de puține ori, cunoașterea localității în care sunt situate imobilele permite cu ușurință identificarea imobilelor deținute de declarant și membrii familiei, cu toate că adresa exactă a acestora este anonimizată, potrivit textului criticat. Este, de exemplu, cazul persoanelor care locuiesc în localități reduse ca dimensiuni, în care comunitățile locale sunt restrânse, iar informațiile de acest tip sunt de notorietate. Curtea reține că nu numai denumirea străzii și numărul imobilului de pe respectiva stradă sunt date cu caracter personal ce nu pot fi divulgate în mod public prin raportare la patrimoniul personal al declarantului, ci și localitatea în care este situat imobilul este o astfel de dată prin raportare la persoana acestuia. Ca atare, aceste elemente de fapt circumstanțiate la persoana declarantului beneficiază de aceeași formă și grad de protecție din punctul de vedere al art. 26 din Constituție. Cu alte cuvinte, adresa imobilului pe care declarantul îl deține, indiferent că este redată sub formă determinată (cu indicarea localității, străzii, numărului, apartamentului) sau determinabilă (cu indicarea localității), constituie o informație cu caracter personal referitor la conținutul patrimoniului și la modul în care își gestionează, administrează și exercită controlul asupra patrimoniului său. Expunerea publică a unei asemenea informații, impusă prin lege, echivalează cu încălcarea directă și nejustificată a dreptului său la viață privată”, se arată în motivare.

Totodată, CCR arăta atunci că Parlamentul ar trebui să găsească soluții legislative pentru ca Agenția Națională de Integritate „să cunoască informațiile privitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa” și să se respecte și dreptul la viață privată al acestora. „În lumina acestei jurisprudențe a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea Constituțională apreciază că publicarea expresă a numelui și prenumelui soțului și copiilor, împreună cu precizarea veniturilor acestora, în cadrul unei declarații date pe propria răspundere a persoanei căreia îi incumbă această obligație, constituie o nesocotire a dispozițiilor art.26 din Constituție, care garantează respectul vieții private. În același timp, Curtea subliniază că legiuitorul trebuie să identifice o soluție legislativă adecvată, care să permită Agenției Naționale pentru Integritate să cunoască informațiile privitoare la averea soțului declarantului și a copiilor majori aflați în întreținerea sa, în vederea realizării scopului legal al acesteia”, explică CCR.

Cât despre publicarea declarațiilor pe site-ul ANI, CCR arăta că acest lucru: „determină o fragilizare a securității persoanei, dar și a demnității sale”.

De la această decizie a trecut aproape un an, timp suficient ca parlamentarii să modifice legea și să o pună în acord cu decizia CCR. Însă, evident, partidele nu s-au înghesuit să facă acest lucru. A existat o singură inițiativă legislativă în acest sens, depusă de USR, care însă a fost respinsă în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Deputatul Brian Cristian explică: „USR a fost singurul partid care s-a mobilizat rapid și a depus un proiect de lege care asigură echilibrul dintre dreptul cetățenilor la informare și dreptul funcționarilor și demnitarilor la viață privată. Am semnat acest proiect în calitate de coinițiator, împreună cu colegii mei, fiind convins că soluțiile legislative propuse sunt necesare, importante și în acord cu jurisprudența CCR. Pe scurt, declarațiile de avere vor rămâne publice, însă vor fi anonimizate datele personale ale membrilor de familie ai declarantului, precum și adresele exacte ale bunurilor imobile, cu excepția menționării județului sau a țării în care acestea se află. Săptămâna aceasta, acest proiect de lege a fost dezbătut în Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din care fac parte. Însă, din păcate, deputații din celelalte partide nu au votat favorabil.  În lipsa acestor modificări, din iunie nu vom mai putea vedea declarațiile de avere ale demnitarilor și vom pierde un instrument esențial de luptă împotriva corupției și averilor nejustificate. Știu că unii și-ar dori asta, dar, atât cât ține de noi, nu vom permite acest lucru!”