Alegeri locale - decembrie 2025: cum au votat românii în țară și ce a decis Bucureștiul

Alexandra CRISTIAN

 

Pe 7 decembrie 2025, românii din București și din alte 12 UAT-uri din țară au fost chemați la urne pentru a-și alege primarul, iar la nivelul județului Buzău cetățenii au votat și pentru președintele Consiliului Județean, completând astfel un tablou electoral complex, cu mize locale, dar și naționale.

 

Pentru Capitală, scrutinul a avut o importanță aparte. Bucureștiul nu este doar cel mai mare oraș al țării, ci și un reper politic care, de cele mai multe ori, conturează direcțiile naționale. De aceea, alegerile din 7 decembrie au fost urmărite nu doar de bucureșteni, ci și de întreaga țară.

 

Mandatul celor aleși la scrutinul parțial din 7 decembrie nu va fi unul întreg, de patru ani, ci unul cuprins între data de 7 decembrie 2025 și data alegerilor locale din 2028.

 

Contextul alegerilor parțiale din 7 decembrie

 

În București, alegerile parțiale pentru funcția de primar general au avut loc după ce Nicușor Dan, primarul ales la termen, la alegerile locale din 2024, a demisionat din funcție, începând cu 26 mai 2025, adică ziua în care a depus jurământul pentru funcția de președinte al României. A fost ales președinte al României în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale reluate, din 18 mai 2025. După demisia lui Nicușor Dan, funcția de primar interimar al Capitalei a fost deținută de Stelian Bujduveanu.

În ceea ce privește alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău, scrutinul parțial este organizat după vacantarea postului, fostul președinte al CJ, Lucian Romașcanu, fiind numit, la 13 mai 2025, ca membru al Curții Europene de Auditori.

În aceeași situație au fost și cele 12 primării din țară care și-au ales primarii, asta după ce posturile au fost vacantate de către foștii edili din diverse motive. Astfel, a fost vorba de alegeri parțiale în următoarele UAT-uri din țară:

-         comuna Remetea, judeţul Bihor;

-         comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani;

-         comuna Marga, judeţul Caraş-Severin;

-         comuna Dobromir şi comuna Lumina, judeţul Constanţa;

-         oraşul Găeşti, judeţul Dâmboviţa;

-         comuna Sopot, judeţul Dolj;

-         comuna Valea Ciorii, judeţul lalomiţa;

-         comuna Vânători, judeţul laşi;

-         comuna Poienile de sub Munte şi comuna Şieu, judeţul Maramureş; comuna Cârţa, judeţul Sibiu.

Calendarul alegerilor parțiale

 

Fiind vorba de alegeri parțiale, toate termenele au fost reduse la jumătate, astfel că perioada electorală a început în 2 noiembrie 2025 și s-a încheiat în 7 decembrie 2025.

·        2 noiembrie 2025: începe perioada electorală;

·        11 noiembrie 2025: depunerea candidaturilor pentru funcția de primar în cele 12 localități;

·        12 noiembrie 2025: depunerea candidaturilor pentru Primăria București și Consiliul Județean Buzău;

·        22 noiembrie 2025: începe campania electorală;

·        6 decembrie 2025, ora 7:00: se încheie campania electorală;

·        7 decembrie 2025: ziua votului.

 

Candidații și competiția electorală pentru Primăria Capitalei

 

În cursa pentru funcția de primar al Capitalei au fost validați 17 candidați: zece reprezentanți ai unor partide politice și șapte independenți, unul susținut de o alianță. 

Cei 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei 2025, în ordinea în care au fost pe buletinele de vot, sunt:

 

·        Poziția 1 - Cătălin Drulă - Uniunea Salvați România;

·        Poziția 2 - Daniel Băluță - Partidul Social Democrat;

·        Poziția 3 - George-Valentin Burcea - Partidul Oamenilor Tineri;

·        Poziția 4 - Ciprian Ciucu - Partidul Național Liberal;

·        Poziția 5 - Ana-Maria Ciceală - Sănătate Educație Natură Sustenabilitate;

·        Poziția 6 - Liviu-Gheorghe Florea - Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache;

·        Poziția 7 - Gheorghe Macovei - Partidul România Mare;

·        Poziția 8 - Oana Crețu - Partidul Social Democrat Unit;

·        Poziția 9 - Mihai-Ioan Lasca - Patrioții Poporului Român;

·        Poziția 10 - Rareș Lazăr - Partidul România în Acțiune;

·        Poziția 11 - Anca-Nicoleta Alexandrescu - alianța electorală „Dreptate pentru București”

·        Poziția 12 - Dănuț-Angelo Trifu - candidat independent;

·        Poziția 13 - Eugen-Orlando Teodorovici - candidat independent;

·        Poziția 14 - Gheorghe Nețoiu - candidat independent;

·        Poziția 15 - Vlad-Dan Gheorghe - candidat independent;

·        Poziția 16 - Angela Negrotă - candidat independent;

·        Poziția 17 - Constantin-Titian Filip - candidat independent.

 

Pentru alegerile la Primăria Capitalei au fost validați 17 candidați, însă Vlad Gheorghe și Eugen Todorovici au anunțat că se retrag din cursă în 2, respectiv 3 decembrie 2025, motiv pentru care numele acestora au figurat pe buletinul de vot, deoarece anunțurile au fost făcute după data limită stabilită pentru retragerea candidaturilor și buletinele de vot erau deja tipărite.

Pentru Alexandru Zidaru (Makaveli), situația este diferită. Acesta a anunțat, pe 21 noiembrie, că iese din cursa pentru Primăria Capitalei. Pentru că decizia sa a venit în termenul limită, numele lui nu a fost pe buletinul de vot.

 

Candidații la cele 12 primării din țară

 

În judeţul Maramureş, cetățenii din două comune au fost așteptați duminica trecută la urne, mai exact în comuna Șieu și Poienile de sub Munte, unde posturile au rămas vacante după ce ambii edili au demisionat din motive personale.

În Poienile de sub Munte, cetățenii au avut de ales între trei candidați înscriși în cursa electorală: Simion Ţofei – PSD, Ioan Holdiş – PNL, şi Ioan Pisten - AUR.

În Şieu, alegătorii au avut de ales între Ioana Rus - PSD, Petru Moiş-Stoica - PNL, Toader Dunca - SOS şi Iusco Irina - independent. 

La Găeşti, în judeţul Dâmboviţa, fostul edil Gheorghe Grigore şi-a pierdut mandatul, după ce Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil, iar Prefectura Dâmbovița a emis, în 10 aprilie, ordinul de încetare a mandatului său la conducerea primăriei.

Găești este singurul oraș care și-a ales duminică primarul, celelalte localități unde se organizează alegeri locale parțiale fiind comune. La Găești au fost patru candidați care au „vânat” funcția de primar al orașului: Alexandru Iorga - PSD, George-Raul Bidică - PNL, Ana-Maria Dragotă-Zamfir, susținută de AUR, şi independentul George Ghenu. 

La Remetea, județul Bihor, postul de primar a rămas vacant, după ce Adrian Ştefănică – PSD, ales în 2024, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Oradea la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în dosarul privind moartea unui pădurar împușcat accidental în anul 2021, în timpul unei partide de braconaj.

Aici, cetățenii au avut de ales doar între doi candidați: Ioan Stelian Copil - PSD, şi Petru Dan - PNL. 

În comuna Mihai Eminescu, judeţul Botoşani, primarul ales în 2024, Dumitru-Verginel Gireadă (PNL), a fost nevoit să renunțe la mandat, după ce a încheiat cu procurorii DNA un acord de recunoaștere a vinovăției în dosarul în care este acuzat că a luat mită pentru a facilita adjudecarea unor contracte de achiziții publice şi pentru a urgenta aprobarea unor plăți, potrivit unei informări din 11 noiembrie a procurorilor anticorupție.

Lupta a fost mare pentru fotoliul de primar al comunei Mihai Eminescu. Șapte candidați au fost înscriși în cursă: Alecu-Gireadă Andreea-Cristina - PSD, Sigartău Ionuţ-Cristian -PNL, Onofrei Vasile - SOS, Toşcuţă Iulian - USR, Zmău Vasile-Cornel -POT, Buhă Florin-Daniel - AUR şi Purice Ioan - independent. Iulian Toşcuţă a dorit să se retragă din cursa electorală, însă cererea depusă de el la Biroul Electoral de circumscripție a fost respinsă pe motiv de tardivitate, iar acesta a figurat pe buletinul de vot.

Cetățenii din comuna Marga, județul Caraş-Severin, au fost chemați din nou la urne după ce, în luna aprilie, edilul Nicolae Beg, PSD, a renunțat la mandat înainte de termen pentru a se înscrie în cursa pentru Primăria Oţelu Roşu, din partea AUR, cursă pe care a pierdut-o.

La mijlocul lunii noiembrie, Nicoale Beg s-a întors în PSD şi a candidat din nou pentru Primăria pe care o părăsise în urmă cu jumătate de an, avându-l ca unic contracandidat pe Ion-Florin Marcu - PNL.

În județul Constanţa, au fost organizate alegeri parțiale pentru postul de primar în comunele Lumina şi Dobromir.

Pentru postul de edil al comunei Lumina au candidat: Alexandru Ionescu - PNL, Anişoara Floroaei - Partidul Forţa Alternativă Român, Monica Mihaela Jianu - Partidul SOS, Alexandru-George Simion - AUR, Daniel - Emilian Mantea - PSD. La Lumina, postul de primar a rămas vacant după ce fostul edil Dumitru Chiru a încetat din viață în primăvara acestui an.

La Primăria Dobromir, cinci candidați s-au luptat pentru fotoliul de primar, anume: Ion Constantin - USR, Paul Niculcea - PNL, Visel Iusein - PSD, Sinan Osman - SOS, Egevit Ali – AUR. Și la Dobromir, alegerile parțiale au fost organizate după ce fostul primar Eugen Iliescu a murit în vara acestui an. 

Cetățenii din comuna Sopot, județul Dolj, au mers pentru a treia oară la vot în doi ani. În 2024, candidatului PNL care a câștigat Primăria, Costinel Busduceanu, i-a fost invalidat mandatul de către Tribunalul Dolj, la solicitarea Prefecturii şi a PSD. Instanța a luat această decizie, după ce a constatat că Busduceanu era, în acelaşi timp, şi secretarul Primăriei Sopot, şi candidat pentru funcţia de primar, lucru care contravine legislației în vigoare. După ce şi-a depus candidatura, Busduceanu a emis o dispoziție prin care se suspenda din funcția de secretar al primăriei, însă Prefectura Dolj nu i-a dat viză de legalitate pe această dispoziție. Cu toate acestea, el a candidat din partea PNL şi a ieşit învingător.

După aceasta au fost organizate alegeri din nou pentru Primăria Sopot, în 2024, câștigate de candidatul PSD, care ulterior a demisionat pentru un post de director.

Acum, la alegerile parțiale din 7 decembrie, Costinel Busduceanu a candidat din nou la Primăria Sopot, de data aceasta din partea PSD, alături de Florin-Marian Tănase - PNL, Cătălin-Ştefăniţă Gogoaşe - AUR, Nicolae Băluţă - SOS, Ion Păsărică - PNŢ Maniu-Mihalache şi independentul Mădălin-Cristi Curteanu.

În comuna Valea Ciorii, din județul Ialomița, cetățenii au avut de ales între: doi independenți - Stan Mihaela Elena şi Fătu Ionuţ, Florin Apostol - AUR, şi Alexandru Constantin Roşu - SOS, fiul fostului edil Mihaela Roşu, care a murit în luna august.

În comuna Vânători, din județul Iași, alegătorii au avut de ales între patru candidați: Bogdan Constantin Lupu - PSD, Vasile Asoltanei, susţinut PNL şi USR, Maria Neder - AUR şi Dumitru Gheorghică - POT.

În comuna Cârţa, din județul Sibiu, au fost doi candidați pentru postul de primar: Cristian Magheru – PSD și Eduard Andrei Maniţiu – PNL. Aici, postul de primar a rămas vacant, după ce fostul edil Daniel Cânduleţiu (PNL) a fost suspendat din funcţie, în martie 2025, ca urmare a unei decizii a Agenției Naționale de Integritate care l-a declarat incompatibil întrucât, în perioada 22 octombrie 2020 – 2 noiembrie 2021, a avut calitatea de comerciant persoană fizică, deși deținea şi funcția de primar.

Pentru șefia Consiliului Județean Buzău au fost opt candidați: Marcel Ciolacu – PSD, Ștefăniţă Avrămescu – AUR, Mihai Răzvan Moraru - independent, susținut de PNL şi USR, Silviu Iordache – independent, Gabriel Pană - ACT, Adrian Dogaru - SOS România, Dragoş Brânzea – POT, Mihai Budescu – PRM.

 

Cine a câștigat fotoliul de primar al Capitalei?

 

După alegerile parțiale din 7 decembrie 2025, Ciprian Ciucu, candidatul PNL, a fost ales de bucureșteni primar general al Capitalei. Pe locul doi s-a clasat Anca Alexandrescu din partea Alianței electorale „Dreptate pentru București”, iar Daniel Băluță – PSD - s-a clasat pe locul trei. 

 

Rezultatele finale sunt următoarele:

 

·        Ciprian Ciucu - 211.562 voturi - 36,16%

·        Anca Alexandrescu - 128.405 voturi - 21,94%

·        Daniel Băluță - 120.001 voturi - 20,51%

·        Cătălin Drulă - 81.310 voturi - 13,90%

·        Ana Ciceală - 34.239 voturi - 5,85%

·        Eugen Teodorovici (retras din cursă în campania electorală) - 1.610 voturi - 0,28%

·        George Burcea - 1.181 voturi - 0,20%

·        Gheorghe Neţoiu - 0,19%

·        Oana Creţu - 0,18%

·        Angela Negrotă - 0,14%

·        Dănuţ-Angelo Trifu - 0,14%

·        Vlad Gheorghe - 0,11%

·        Constantin-Titian Filip - 0,11%

·        Gheorghe Macovei - 0,09%

·        Mihai Ioan Lasca - 0,08%

·        Liviu Gheorghe Floarea - 0,08%

·        Rareş Lazăr - 0,05%. 

 

Rezultatele alegerilor în țară

Chiar dacă în Capitală a câștigat candidatul PNL, în teritoriu, la alegerile parțiale organizate în 7 decembrie, la nivelul a 11 comune și a unui oraș, a dominat PSD, partid care a câștigat în 10 UAT-uri. PNL a avut un singur candidat câștigător, iar la nivelul unei comune a câștigat un candidat independent.

Și în Maramureș, în cele două comune în care s-au desfășurat alegeri, candidații PSD au fost favoriții cetățenilor, care au câștigat alegerile detașat față de restul candidaților.

Șefia Consiliului Județean Buzău a fost câștigată tot de PSD, Marcel Ciolacu obținând 51,97% dintre voturile exprimate, urmat de candidatul AUR, Alin Avrămescu – 27,03% și candidatul PNL-USR, Mihai-Răzvan Moraru – 11,06%.

 

Rezultatele pe localităţi

 

Poienile de sub Munte (Maramureș)

Simion Țofei (PSD) 48,36% (1.603 voturi)

Ioan Holdiș (PNL) 37,29% (1.236 voturi)

Ioane Pisten (AUR) 14,36% (476 de voturi)

 

Șieu (Maramureș)

Ioana Rus (PSD) 53,58% (613 voturi)

Petru Moiș Stoica (PNL) 10,58% (121 voturi)

 

Comuna Remetea (Bihor)

Ionel Stelian Copil (PSD) – 76,08% (1.218 voturi)

Petru Dan (PNL) – 23,92% (383 voturi)

 

Mihai Eminescu (Botoșani)

Andreea Cristina Alecu – Gireadă (PSD) – 41,54% (1.330 voturi)

Ionuț Cristian Sigartău (PNL) – 25,70% – (823 voturi)

Florin Daniel Buhă (AUR) – 5,97% (191 voturi)

Iulian Toșcuță (USR) – 1,50% (48 de voturi)

 

Marga (Caraș Severin)

Nicolae Beg (PSD) 67,23% (320 de voturi)

Ion Florin Marcu (PNL) 32,77% (156 de voturi)

 

Dobromir (Constanța)

Visel Iusein (PSD) 65,13% (992 voturi)

Paul Niculcea (PNL) 33,36% (508 voturi)

Egevit Ali (AUR) 0,85% (7 voturi)

 

Lumina (Constanța)

Daniel Emil Mantea (PSD) 43,51% (2.110 voturi)

Alexandru Ionescu (PNL) 40,92% (1.984 voturi)

Alexandru George Simion (AUR) 13,18% (639 de voturi)

 

Găești (Dâmbovița)

Alexandru Iorga (PSD) 67,40% (4.257 voturi)

George Raul Bidică (PNL) 23,92% (1.511 voturi)

Ana – Maria Dragotă Zamfir (AUR) 5,29% (334 voturi)

 

Sopot (Dolj)

Costinel Busduceanu (PSD) 77,27% (731 voturi)

Florin Marian Tănase (PNL) 15,33% (145 voturi)

Cătălin Ștefăniță Gogoașe (AUR) 6,13% (58 de voturi)

 

Vânători (Iași)

Bogdan Constantin Lupu (PSD) 57,12% (1.219 voturi)

Vasile Asoltanei (PNL) 40,30% (860 de voturi)

Maria Neder (AUR) 0,37% (8 voturi)

 

Valea Ciorii (Ialomița)

Ionuț Fătu (independent) 49,50% (397 voturi)

Florin Apostol (AUR) 11,72% (94 voturi)

 

Cârța (Sibiu)

Eduard Andrei Manițiu (PNL) 66,19% (417 voturi)

Cristin Magheru (PSD) 33,81% (213 voturi)

 

Votul de duminică poate schimba destinul unor comunități

 

Duminică, 7 decembrie 2025, unii români au avut șansa de a alege mai bine pentru comunitățile lor. Fie că au votat în Capitală, fie în cele 12 localități din țară, alegătorii și-au exercitat dreptul de a decide cine îi va reprezenta și cine va coordona dezvoltarea comunităților din care fac parte, până în 2028.

Deși bucureștenii au ales un primar liberal, în țară PSD s-a impus în majoritatea comunităților, arătând că în mediul urban și cel rural, prioritățile alegătorilor pot diferi semnificativ.

Alegerile din 7 decembrie 2025 marchează astfel nu doar o reorganizare administrativă, ci și un reper pentru modul în care politica locală va evolua în următorii ani, cu consecințe directe asupra dezvoltării orașelor și a comunităților din întreaga țară.

 

Rămâne de văzut dacă noii edili vor realiza măcar o parte din promisiunile electorale sau dacă, în 2028, cetățenii care i-au ales vor rămâne, încă o dată, cu un gust amar.