Adoptarea bugetului pe anul 2026, încă în așteptare

La final de martie, România parcă nu mai dă „startul” anului bugetar. După luni de așteptări, calcule, negocieri și inevitabilele dispute politice, bugetul de stat pe anul 2026 încă nu este aprobat, deși ne confruntăm cu o întârziere de mai bine de trei luni, cea mai mare din ultimii 20 de ani. În contextul actual de instabilitate financiară, adoptarea bugetului devine deja o urgență economică.

Bugetul pe 2026 a devenit un spectacol al disputelor

După lungi dezbateri și bătălii politice, în care fiecare partid a încercat să demonstreze că pune mai presus interesele cetățenilor decât propriile ambiții sau interese electorale, bugetul țării pentru acest an încă nu a fost adoptat.

Săptămâna trecută, joi seara, Guvernul a adoptat legea bugetului de stat pentru anul 2026 și hotărârea de guvern care majorează cu 6,8% salariul minim, de la 1 iulie, adică la 4.325 de lei brut. Au urmat trei zile tensionate, de dezbateri și discuții contradictorii, marcate de scandal în comisiile parlamentare.

Miercuri seara, însă, dezbaterile s-au blocat în comisiile reunite de buget-finanțe, în urma respingerii amendamentului PSD cu privire la măsurile sociale. Parlamentarii AUR, care au susținut inițial propunerea, fie nu au mai participat la vot, fie s-au opus. Ulterior, parlamentarii PSD s-au întrunit în biroul lui Grindeanu pentru a negocia, însă fără succes.

Sorin Grindeanu a declarat că social-democrații nu vor renunța la măsurile din pachetul de solidaritate.

„PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilităţi şi pensionari! Vreau să fiu foarte clar! Nu cedăm şantajului! 3,2 milioane de români au dreptul la Pachetul de Solidaritate. Iar noi suntem vocea lor, cu toate riscurile! Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii şi copiii cu dizabilităţi, atunci le urăm drum bun împreună!”, a scris Grindeanu pe Facebook.

Nemulțumit de respingerea amendamentului care prevedea suplimentarea fondurilor pentru ajutoarele pensionarilor și ale familiilor cu venituri reduse, Partidul Social Democrat a anunțat că nu va susține bugetul propus de Ministerul Finanțelor. Această decizie blochează automat și votul bugetului pentru 2026 în plenul Parlamentului.

Pe de altă parte, PNL și USR susțin că PSD ar fi încercat să construiască, fără succes, o alianță cu AUR.

„PSD a încercat, astăzi, o nouă majoritate în Parlament. Au încercat să crească deficitul, să crească prețurile și să lovească exact în oamenii pe care pretind că îi protejează.

Nu le-a ieșit. Înțeleg că nu s-au înțeles la preț cu AUR.

Așa că acum blochează bugetul și România.

Politica asta populistă falimentară nu mai merge. Pentru că fiecare leu adăugat la deficit se transformă în scumpiri și în mai puțini bani în buzunar. Într-un moment în care motorina ajunge și la 10 lei, avem război în Orientul Mijlociu și război la graniță, ultimul lucru de care are nevoie România este o criză politică artificială inventată de PSD”, a scris Dominic Fritz, edilul Timișoarei și lider USR, într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Deși votul final era programat să aibă loc joi, la ora 10.00, când amendamentele adoptate pe parcursul acestor zile în comisii urmau să fie supuse testului decisiv din Parlament, Sorin Grindeanu, revoltat că pachetul social cerut de PSD nu a fost cuprins în proiectul de buget, a blocat votarea bugetului și a convocat joi dimineață o ședință cu liderii Coaliției.

La finalul ședinței, premierul Ilie Bolojan a anunțat că s-a ajuns la un acord în Coaliție, astfel că pachetul social cerut de PSD, care a amenințat că altfel nu va vota bugetul, va fi prins în proiectul de buget.  Pentru a fi obținută această finanțare, a fost amânată plata drepturilor salariale obținute de magistrați în instanță.

„Avem o responsabilitate să deblocăm discuțiile legate de buget. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție”, a declarat premierul, la finalul discuțiilor cu liderii Coaliției.

Ilie Bolojan a mai precizat că, pentru rezolvarea blocajului în adoptarea bugetului, existau două posibilități: „Prima, să creștem deficitul cu anvelopa necesară amendamentelor din parlament. A doua variantă e să reducem alte cheltuieli. Am decis să reducem cheltuielile care țineau de achitarea unor drepturi obținute de magistrați.”

Conform declarațiilor premierului, plenul reunit al Parlamentului va da votul final pe legea bugetului de stat vineri seara, în 20 martie.

Pe lângă acestea, Bolojan a adăugat că „Alte amendamente nu vor fi acceptate”.

Sorin Grindeanu: „Mă declar satisfăcut de ședința coaliției”

La scurt timp după declarațiile premierului de la finalul ședinței de Coaliție, Sorin Grindeanu a declarat: „Ca președinte al PSD mă declar satisfăcut de ședința coaliției. PSD a reușit să impună pachetul de solidaritate în integralitate, ceea ce e un lucru bun pentru pensionari și copiii cu dizabilități. Rămâne un semn de întrebare – la fel ca în alte situații, noi am venit cu o propunere și a fost nevoie de multe negocieri să se aprobe. La fel ca la pachetul de relansare economică”, a adăugat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a mai anunțat că PSD va vota în Parlament un proiect separat pentru eliminarea CASS pentru anumite categorii, printre care mame și veterani de război.

„Vom continua parcursul legislativ, acum e în Camera Deputaților, a trecut de Senat. Vom merge pe circuit legislativ. Amendamentul respectiv va fi retras din buget”, a mai spus președintele PSD.

Aprobarea bugetului

După luni întregi de amânări, „spectacolul disputelor” pare că se apropie de final, dar nu fără a avea consecințe destul de ample. Întârzierea adoptării bugetului a pus presiune pe sistemul public, de la administrațiile locale până la marile proiecte de investiții, toate fiind nevoite să funcționeze într-un climat de incertitudine.

În același timp, rămâne de văzut dacă acest buget, construit sub presiunea negocierilor și a compromisurilor, va reuși să ofere stabilitatea economică promisă. Cu două războaie active la nivel mondial, unul aflat chiar la granița României, adevărata miză în contextul actual este capacitatea statului de a transforma rapid aceste alocări în rezultate concrete și în măsuri care să susțină redresarea economică.

Românii au acum așteptări mai mari ca oricând. Într-un climat marcat de incertitudine, creșteri de prețuri și presiuni asupra bugetului fiecărei familii, oamenii vor judeca acest buget după impactul direct pe care îl va avea asupra vieții lor de zi cu zi.

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026 este construit pe următorul cadru macroeconomic:

- Creșterea economică este estimată la 1,0;
- Produsul intern brut în prețuri curente este estimat la 2.045,2 mld. lei, în condițiile unui deflator de 6,1%;
- Câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 5,5%;
- Inflația va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă o rată medie anuală de 6,5%.

Obiectivele generale ale construcției bugetare

⮚    Consolidarea sustenabilității finanțelor publice în România;
⮚    Asigurarea unui ritm anual susținut de investiții publice;
⮚    Asigurarea predictibilității sistemului fiscal;
⮚    Relansarea economică prin măsuri de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii precum și a mediului de afaceri;
⮚    Asigurarea stabilității economice pe termen lung.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde de lei, cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde de lei, respectiv 42,3% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde de lei, reprezentând 6,2% din PIB.

Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:

●    Menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/ soldelor de funcție/ salariilor de funcție/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
●    Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
●    Acordarea indemnizației de hrană de 347 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 de lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice;
●    Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;
●    Acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 800 de lei pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2026;
●    Necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
●    Neacordarea în anul 2026 de premii/ prime/ ore suplimentare/ bonusuri sau alte drepturi de natură similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;
●    Menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;
●    Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/ salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;
●    Menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv a alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare şi a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
●    Plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilite pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la  31 decembrie 2025;
●    Întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23/de lei/zi;
●   Neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/ serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;
●    Menţinerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/ cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
●    Menţinerea cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;
●   Acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport;
●    Interzicerea achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;
●     Menținerea la nivelul de 81 de lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;
●    Cheltuielile de personal sunt în sumă de 168,3 mld lei, respectiv 8,2% din PIB pentru anul 2026, față de 167,7 mld. lei, respectiv 8,8% din PIB pentru anul 2025, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,6 puncte procentuale pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
●    Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt în sumă de 105,3 mld. lei, respectiv 5,2% din PIB pentru anul 2026, față de 100,6 mld. lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2025, cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale în PIB. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.

Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 164,0 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde de lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde de lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde de euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani – Suceava – Siret și Târgu Neamț – Iași –Ungheni.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.

Alexandra CRISTIAN