10 bănci din România, amendate cu 710 milioane de euro pentru manipularea ROBOR. Milioane de români au fost afectați

Consiliul Concurenței a anunțat, într-un comunicat emis în 7 iunie, că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Mai exact, instituțiile de credit participante la procedura de fixing au influențat procesul în care ar fi trebuit să transmită independent cotațiile utilizate pentru calcularea ROBOR, prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul indicelui.

Cele 10 bănci participante la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam, OTP Bank România, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Banca Transilvania a primit cea mai mare amendă

Sancțiunile au vizat cele mai mari bănci de pe piața din România. Cea mai mare amendă a fost aplicată Băncii Transilvania, în valoare de peste 875 de milioane de lei. Banca Transilvania, însă, va plăti două amenzi, întrucât ancheta Consiliului Concurenței a vizat 11 bănci, dar amenzile au fost aplicate pentru 10, deoarece, între timp, OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania. Așadar, amenzii de 875,7 milioane de lei acordate Băncii Transilvania se adaugă o amendă de 85 de milioane de lei a băncii preluate, OTP Bank. Un total de 960,7 milioane de lei, adică aproape 185 de milioane de euro.

A doua cea mai mare amendă este acordată BCR, care are de plătit aproximativ 577 de milioane de lei. Alte instituții de credit sancționate cu sume de peste 400 de milioane de lei sunt BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank.

Pe lista băncilor sancționate se regăsesc și instituții cu capital majoritar românesc: CEC Bank, care a primit o amendă de peste 300 de milioane de lei, precum și Exim Banca Românească, cu o sancțiune de aproape 100 de milioane de lei.

Cum au fost împărțite amenzile

·        Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane de lei;

·        BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane de lei;

·        Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane de lei;

·        Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane de lei;

·        ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane de lei;

·        Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane de lei;

·        Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane de lei;

·        CEC Bank SA: 332,98 milioane de lei;

·        UniCredit Bank SA: 431,03 milioane de lei;

·        Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane de lei;

·        Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane de lei.

Ce a scos la iveală investigația Consiliului Concurenței

Investigația a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.

„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant.

Rezultatul procedurii de fixing este folosit la calculul dobânzilor pentru unele credite”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenței.

Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii, însă a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a precizat: „Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților, unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”.

O investigație care a durat aproape patru ani

Consiliul a declanșat investigația la finele anului 2022 și a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.

De asemenea, pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică.

Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

Decizia autorității de concurență poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.

Băncile contestă acuzațiile

Reacțiile din sistemul bancar nu au întârziat să apară. Mai multe instituții au anunțat că vor contesta sancțiunile în instanță, susținând că au respectat regulile în vigoare și că procedura de fixing a fost realizată în conformitate cu cadrul legal existent în acel moment.

UniCredit Bank a anunțat că va contesta în instanță decizia Consiliului Concurenței de a sancționa banca în cadrul investigației privind manipularea ROBOR și transmite că decizia este injustă și nefundamentată.

„Poziția noastră este fără echivoc: decizia Consiliului Concurenței este injustă, nefundamentată și o respingem ferm. Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ.
Vom contesta această decizie în instanță, unde vom prezenta aceleași dovezi de nevinovăție, incontestabile din punct de vedere legal. Avem deplină încredere în imparțialitatea și echidistanța instanțelor de judecată pentru a face lumină în acest caz soluționat pe repede-înainte și pentru a ne repara reputația pusă la îndoială pe nedrept”, este mesajul băncii.

Și BCR, deținută de banca austriacă Erste, a anunțat că va contesta decizia Consiliului Concurenței, care a amendat banca cu 577 de milioane de lei.

Mesajul BCR:

„La data de 7 iunie 2026, Consiliul Concurenței a emis un comunicat de presă privind sancționarea a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde de lei pentru presupusa încălcare a normelor de concurență, respectiv prevederilor Legii Concurenței nr. 21/1996 și ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, constând în pretinsa coordonare a comportamentului printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Amenda indicată în ceea ce privește Banca Comercială Română S.A. («BCR») este de 577,36 de milioane de lei.

BCR a luat act de comunicarea publică a Consiliului Concurenței, însă precizează că, la acest moment, nu a primit decizia finală motivată a autorității. BCR respinge în mod ferm concluziile comunicate și le consideră neîntemeiate atât în fapt, cât și în drept.

Din perspectiva BCR, poziția Consiliului Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și a constatat, în urma investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență. Această schimbare de abordare ridică probleme de predictibilitate și consecvență a practicii administrative proprii.

Mecanismul ROBOR a fost și rămâne un mecanism cunoscut, accesibil și transparent, desfășurat într-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Națională a României și guvernat de reguli aplicabile pieței monetare interbancare emise de către banca centrală. În acest context, orice susținere privind existența unui pretins schimb de informații confidențiale și strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informațiile efectiv disponibile în piață și la obligațiile reale aplicabile participanților.

BCR apreciază, totodată, că referirile generale la practici sancționate în alte jurisdicții nu pot substitui analiza concretă a cadrului normativ, factual și instituțional aplicabil procedurii ROBOR din România. Orice comparație cu alte cazuri internaționale trebuie să fie relevantă, riguroasă și aplicabilă circumstanțelor concrete ale pieței locale și ale mecanismului ROBOR.

BCR reafirmă, pe această cale, corectitudinea poziției sale și a comportamentului său de piață. În același timp, BCR își exprimă angajamentul ferm că va continua să respecte legislația aplicabilă, inclusiv normele de concurență, reglementările bancare și principiile de funcționare transparență și responsabilă a pieței financiare. BCR a acționat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clienților săi, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobândă fixă în lei și prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educație financiară din România.

Pe cale de consecință, BCR va contesta, în condițiile legii, decizia Consiliului Concurenței odată ce va fi comunicată și va utiliza toate mijloacele procedurale și legale disponibile pentru apărarea poziției și reputației sale, atât la nivel intern, cât și internațional. Banca rămâne convinsă că deține argumente juridice și factuale solide pentru obținerea unei soluții favorabile în instanță și pentru invalidarea concluziilor autorității de concurență.

BCR va continua să informeze piața cu privire la orice evoluții relevante, în conformitate cu obligațiile legale și de raportare aplicabile”.

Banca Transilvania, care a fost sancționată cu cea mai mare amendă, a transmis că decizia Consiliului Concurenței nu are nicio fundamentare și că aceasta va fi contestată în instanță.

Directorul general al Băncii Transilvania, Omer Tetik, a transmis într-o postare pe Linkedin: „Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței în legătură cu «investigația ROBOR» dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR. Mai mult, decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice, într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”.

Acesta a mai adăugat că: „Vom contesta decizia, adresându-ne instanțelor și autorităților competente din țară și din străinătate. Ne vom apăra reputația și vom demonta acuzațiile. Decizia publicată astăzi este doar un prim pas și există numeroase alte modalități prin care putem scoate la lumină adevărul. Mergem înainte cu curaj. Susținem economia și românii și nu dăm înapoi atunci când știm, cu certitudine, că avem dreptate”.

Și CEC Bank a anunțat printr-un comunicat de presă că va contesta în instanță, inclusiv cele europene, amenda de 332,98 de milioane de lei primită de la Consiliul Concurenței în urma investigației privind ROBOR.

„CEC Bank va contesta această decizie în fața Curții de Apel București și, dacă va fi necesar, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene.

Suntem pregătiți pentru un proces lung. Suntem pregătiți să prezentăm probe. Și suntem convinși că dreptatea va fi de partea noastră.

Această decizie nu poate rămâne necombătută — nu doar în interesul CEC Bank și al acționarului său, ci în interesul principiului fundamental că o sancțiune de o asemenea amploare trebuie să se bazeze pe dovezi, nu pe prezumții”, este precizat în comunicatul CEC Bank.

ING Bank, amendată cu 405,91 de milioane lei de Consiliul Concurenței, afirmă că va contesta pe toate căile legale decizia Consiliului Concurenței.

„Integritatea și responsabilitatea față de clienții noștri și față de societate sunt valori esențiale ale băncii noastre, pe care le urmăm în toate acțiunile pe care le întreprindem. După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”, transmite banca olandeză.

Ulterior, și Exim Banca Românească a anunțat printr-un comunicat că va contesta decizia în instanță și va utiliza toate căile legale disponibile pentru a demonstra corectitudinea conduitei sale.

„Subliniem că Exim Banca Românească își desfășoară activitatea în totală conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană, sub supravegherea BNR, în acord cu standardele prudențiale și de guvernanță europene și respectând toate principiile de integritate și transparență. Pe parcursul întregii investigații, Exim Banca Românească a pus la dispoziția autorității un volum consistent de date, analize și explicații tehnice care demonstrează că activitatea sa s-a desfășurat strict în limitele cadrului legal și ale reglementărilor aplicabile”, transmite instituția bancară.

Cazuri similare la nivel Mondial

Consiliul Concurenței transmite că România nu este singura țară în care băncile au fost investigate pentru practici anticoncurențiale.

„Atât la nivelul Uniunii Europene, cât al Statelor Unite ale Americii, autoritățile de concurență au aplicat mai multe amenzi pentru practici similare. Ca reacție la problemele identificate în aceste cazuri, reglementările naționale privind stabilirea ratei de referință ROBOR au fost îmbunătățite. Cu toate acestea, în urma acestei investigații, autoritatea de concurență a identificat comportamente anticoncurențiale la nivelul băncilor participante la procedura de fixing”, transmite Consiliul Concurenței în comunicatul oficial.

Ce spune BNR

Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat în luna aprilie că în spațiul public apar confuzii legate de funcția ROBOR și creditarea acordată de băncile comerciale.

„Discuția cu ROBOR-ul iar a apărut și tulbură societatea românească. Realizez cât este de periculoasă. Nu pot să intru în foarte multe detalii. Există un procedeu în derulare între bănci. Cum funcționează sistemul bancar într-o economie de piață?  ROBOR-ul este indicele pieței interbancare. Înainte se spunea că este ceva pentru împovărarea creditelor la diverși creditori. Cotațiile ferme sunt ferme, nu sunt indicative.

Cum se joacă băncile, trezorierii cu cotațiile, având un singur scop, să-l exploateze pe bietul debitor. Acum se spune clar: cotațiile ferme sunt cotații ferme. Acuza principală: au loc înțelegeri neconcurențiale între băncile comerciale, un fel de cartelizare. Piața monetară este formată din Banca Națională și băncile comerciale. Piața monetară sau interbancară este esențială, prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un tur de fildeș și decidem să majorăm dobânda”, a transmis Mugur Isărescu.

Ce urmează după sancțiunile de miliarde de lei

          Indiferent de rezultatele proceselor care urmează, investigația ROBOR marchează un moment important pentru piața financiară din România. Pentru prima dată, principalele bănci comerciale din România sunt implicate într-un dosar de concurență, cu implicații de ordinul miliardelor de lei.

Pe de o parte, autoritățile susțin că măsurile urmăresc protejarea concurenței și a consumatorilor, în timp ce băncile afirmă că își vor apăra poziția în instanță și contestă concluziile investigației.

Între aceste două perspective se află milioane de clienți care așteaptă răspunsuri clare privind modul în care au fost stabilite costurile creditelor lor și dacă vor reuși să își recupereze o parte din sumele plătite în plus.