• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 21 Mai 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 15 Februarie , 2019

Vremea marilor speranțe: bugetul pe 2019

Speranțe, nervi întinși și discuții aprinse I Pe scurt, povestea bugetului pe 2019 pentru primarii maramureșeni, într-un an extrem de sensibil în care au de derulat proiecte importante care necesită cofinanțări pe măsură I Care sunt noile formule de calcul, cine și câți bani va primi, ce amendamente au propus parlamentarii maramureșeni și ce proiecte majore sunt „în cărți” pentru bugetul din acest an? I Sunt câteva dintre întrebările vitale care macină administrațiile publice locale, în an preelectoral.

 

Mircea CRIȘAN
Ioana LUCĂCEL

Va fi sau nu 2019 un an mai bogat pentru admi­nis­trațiile publice locale decât 2018? Aceasta este întrebarea care „macină” aleșii locali în aceste zile, în care România „fier­be” în așteptarea bugetului. În timp ce primarii marilor orașe sunt extrem de nemulțumiți, oficialii gu­ver­namentali spun că pentru fiecare localitate, fie că e vorba de capitală, municipiu, oraș sau comună, banii vor fi mai mulți decât în anul trecut.

Împărţirea decisă de Guvern în ceea ce priveşte distribuirea banilor din impozitul pe venit arată în felul următor: 60% din impozitul pe venit va merge către primării direct, 15% din impozitul pe venit sunt direcţio­naţi la consiliile judeţene, 7,5% se va repartiza în mod egal la consiliile judeţene pentru finan­ţarea bugetelor de funcţionare ale comunelor şi pentru cofinanţarea pro­iectelor locale, iar 17,5% se va da către unităţile ad­ministrativ-teritoriale pentru asigurarea bugetelor de funcţionare.
În cazul în care aceşti bani nu ajung, vor fi alocate sume defalcate de TVA „pentru echilibrare”. Astfel, la consiliile judeţene, veniturile ar urma să crească de la 250 lei/locuitor, la 450 lei pe locuitor, plafonul maxim aprobat fiind de 275 milioane lei. Iar primăriile se vor putea baza pe un buget minim de 12 milioane lei (cu 7 mil. lei în plus faţă de 2018), cu un venit pe cap de locuitor de 1.000 de lei față de 750 anul trecut.

Numai că, din acest an, Guvernul aruncă din nou în cârca adminis­trațiilor locale trei categorii grele de cheltuieli: centrele pentru persoane cu handicap, centrele pentru pro­tecţia copilului şi indemnizaţiile pentru însoţitorii persoanelor cu handicap. Dar Guvernul a arătat că va susţine cu 6,3 miliarde de lei aco­pe­rirea acestor cheltuieli.
Numai că tot rămân o serie de „po­meni” care vor atârna de bugetele locale. Din acest an, primarii vor trebui să aloce pentru fiecare salariat în parte, câte două salarii minime brute pentru indemnizaţia de hrană, plus bani pentru vouchere de vacanţă. Iar acestea sunt doar două dintre necu­noscutele financiare ale acestui an.

Administratorul public al județului, Dumitru Dumuța, e optimist: „Nu știm exact ce va ieși din Parlament, dar știm că în materie de buget există partea cu impozitul pe venit care se distribuie 60% la localități și 15% la consiliile județene. Există 7,5% pentru plata arieratelor, care se împarte egal la fiecare județ din România pentru arierate și programe de dezvoltare. Și va fi 17,5% pentru echilibrarea bugetelor, sume care se împart de către consiliile județene pe baza datelor pe care le furnizează direc­țiile finanțelor publice. De asemenea, vor exista și pe localități și pe județ sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate, de exemplu pentru învățământ, pentru programul lapte-corn, pentru învățământul special. Și există o altă anexă mai mare, cu peste 350 de milioane Ron, sume de echilibrare din TVA care sunt vizate să acopere cheltuielile pentru protecția copilului, persoane cu handicap, asis­tenți personali, dar și pentru celelalte cheltuieli.
Deci, pe de o parte se asigură bugetele de funcționare a instituțiilor, iar cât pri­vește investițiile, acestea sunt finanțate prin programele special destinate, pot fi finanțate din excedentul bugetar sau prin transferuri din secțiunea de func­ționare spre secțiunea de dezvoltare. Practic, la fiecare autoritate locală și județeană va exista un disponibil în secțiunea de funcționare, care poate fi transferat pe secțiunea dezvoltare”.

Dumuța spune că, în actuala formulă de împărțire a banilor, se va ține cont de numărul de locuitori și de suprafețele unităților administrativ-teritoriale:
„Pentru consiliul județean va fi impozitul pe venit cu un barem de 450 de lei pe locuitor, dar suma să nu depășească 275 de milioane într-un județ. Noi nu suntem în situația să ajungem la această sumă. Când s-au stabilit pragurile mi­nimale s-a decis ca pentru comune să fie minim 2 milioane de Ron. Există re­partizările în funcție de populație la nivelul județelor în ansamblul lor, iar minimul va fie de 20 de miliarde lei vechi pentru comune. Pentru orașe, mi­nimul va fi de 6 milioane Ron, iar la municipii 12 milioane Ron. Dar nimeni nu-i retrage sumele având 60% din impozitul pe venit, pentru că în Baia Mare de exemplu, 60% trebuie să în­semne mai mult de 100 de milioane Ron. Pot să spun că la nivelul județului, din ceea ce prezumăm noi, sumele din acest an vor fi mai mari cu aproximativ 50% față de sumele de anul trecut. Asta ne-a ieșit în urma calculelor care există în bugetul acesta, comparabil cu bugetul de la începutul anului trecut. Dar execuția poate fi diferită, pentru că noi putem avea un buget la începutul anului, dar s-ar putea ca la finalul anului să fi cheltuit mai mult.
Comparația este între bugetul inițial 2018 și bugetul inițial 2019. Crește cu 50%, dar aceste calcule sunt făcute de mine în baza cifrelor existente, deci nu sunt estimări oficiale. Nu ne putem da seama care va fi situația pe fiecare lo­calitate în parte”.
Dacă vine vorba de vulnerabilități, Dumuța identifică câteva: „S-au ridicat diverse întrebări legate de plata asis­tenților persoanelor cu handicap. Suma există, dar nu este precizată destinația aceasta exactă, și atunci există întrebări ca nu cumva primăriile să opteze pentru altceva decât pentru treaba aceasta. Dar scrie în lege că trebuie să asigure cu prio­ritate acoperirea acestor nevoi. De asemenea, vorbind de buget nu putem ști estimările de creșteri de costuri de anul acesta pentru că nu pot fi anticipate. Mai ales creșterea salariilor în domeniul construcțiilor va avea un im­pact. De asemenea, și creșterile sala­riale din învățământ vor avea un im­pact, cu toate că acestea se plătesc din bugetul de stat și nu din cele locale. Vor fi probabil și alte costuri, dar cel puțin la nivelul bugetului consiliului județean nu cred că vom avea probleme”.


La nivel de primării, părerile sunt împărțite între optimism, pesimism și resemnare. Toader Ștețcu, primarul comunei Moisei spune că: „până nu vedem concret bugetul nu putem să spunem mare lucru. Și noi suntem foarte curioși să vedem cât ne vor da în acest an. Oricum, nu cred că va fi un buget mai bun decât anul trecut. Cel puțin pentru investiții sunt slabe șanse să primim mai mult. Noi avem de făcut lucrări serioase, avem mari investiții anul acesta. Avem un drum pentru care nu am reușit să obținem finanțare, și nu reușim să-l facem, deși am încercat și pe proiectele de la Mediu și transfrontaliere. În mod sigur vom primi un buget de subzistență. Nu-mi pun mari speranțe, pentru că noi ne-am mai descurcat și ne vom mai descurca. De exemplu, avem acum patru pro­iecte europene în derulare, care merg bine. Tocmai de aceea, de-a lungul timpului am învățat să ne descurcăm pe cont propriu. În acest sens facem economii și investim strict unde sunt priorități. Anul trecut am investit peste 6 miliarde lei vechi din bugetul local pe Izvorul Negru, pentru ziduri de sprijin, ca să putem lărgi drumul, asta pentru că veneau autocare la Mănăstire și nu era suficient loc. Am reușit să lărgim drumul. Iar pe lângă această investiție am continuat programul de asfaltări pentru ca oamenii să nu sufere. La ultima hotărâre de guvern am primit 25 de mii de lei, bani pe care
i-am considerat a fi în bătaie de joc în raport cu necesitățile. Mai bine nu ne dădeau nimic. Ce să faci cu 25 de mii de lei într-o comună cu aproape 10 mii de locuitori? Problema este că e foarte târziu în ceea ce privește bugetul și uite că ni­meni nu știe pe ce lume trăim”.

Vasile Boitor, primarul comunei Asua­ju de Sus spune că: „Din ce am aflat din presă și din ce a declarat conducerea partidului pot să spun că bugetul va fi mai mare decât cel de anul trecut. Acesta ar fi un lucru bun, dar acum așteptăm să vedem dacă așa va fi. Sunt tot discuții până trece bugetul, așa că nu ne putem hazarda în comentarii până nu există ceva concret. Zilele acestea avem întâlnire la Asociația comunelor și acolo vom afla mai multe detalii. Am auzit că primarii de la Cluj sunt pregătiți de proteste în cazul în care nu le convine bugetul, dar s-ar vrea probabil să le dea toți banii lui Boc și lui Firea, pentru că sunt municipii mari. Ce soluție-i asta? Atunci să îi desfiinţeze pe toți ceilalți și să le adauge banii lor! Tot orașele mari fac figuri că nu le ajung banii, dar de fapt în niciun an nu-i cheltuiesc pe toți.
Noi avem nevoie de cofinanțare pentru programele în derulare. Am făcut o asociație a comunelor din zona noastră pentru introducerea gazului, iar acolo avem nevoie să punem și noi bani. Dacă bugetul rămâne la nivelul anului trecut, ne descurcăm în sensul că niciodată nu ne-am hazardat. Știm că și dacă nu sunt suficienți bani, vin recti­ficări, așa că încercăm să fim chibzuiți.
Noi cheltuim cât avem și încercăm să ne încadrăm în ce avem. Dacă mai avem nevoie de ceva, facem justificări și pri­mim bani pe proiecte concrete. Adevărul este că oricât de mulți bani ar fi, nu sunt destui, dar de bine, de rău în fiecare an
s-au făcut rectificări și lucrurile s-au rezolvat. Chiar dacă nu au fost banii când ne-am așteptat, până la urmă la co­munele cu datorii li s-a cam dat cât au avut nevoie, e drept, după execuție”.

Oricum, varianta finală va fi cea adop­tată de Parlament. Dar bugetul adoptat de Guvern a fost „bombardat” cu mii de amendamente de Parlamen­tari, deși cele mai multe au „murit” în faşă, adică în comisii.
Să începem cu Comisia pentru Sănă­tate. Cei doi parlamentari maramu­reșeni, Adrian Todoran, deputat PMP și senatorul independent Severica Rodica Covaciu au încercat să introducă în buget zeci de amendamente, cele mai multe legate de achiziționarea de am­bulanțe, care costă în jur de 470.000 de lei bucata, dar toate au fost respinse. Și grupul PNL a depus foarte multe amendamente la bugetul sănătății, unele semnate și de deputatul Viorica Chere­cheș, pentru diferite lucrări la spitale sau alte cheltuieli legate de dotări și tratamentul bolnavilor. Și acestea au fost respinse.
 
În schimb, la Transporturi a fost depus un singur amendament care ale legătură cu județul nostru. Și printre semnatari nu este niciun parlamentar maramu­re­șean. Subiectul? Alocarea a 32 de mi­lioane de lei pentru Studiu de fezabilitate a Autostrăzii Nordului, adică Vama Petea - Satu Mare - Baia Mare - Dej- Bis­trița - Vatra Dornei - Câmpulung Moldovenesc-Suceava. Verdict? Amen­dament respins cu majoritate de voturi.

De departe, însă, campion la amendamente pentru proiecte din Maramureș e Ministerul Administrației, în bugetul că­ruia Adrian Todoran și Severica Ro­dica Covaciu au cerut să se includă zeci de proiecte ale administrațiilor publice locale din județ, majoritatea legate de construirea de creșe. Toate însă au fost respinse prin vot. În mod ciudat, la Învățământ și la Cultură nu a fost depus niciun amendament legat de Mara­mureș. Deh, cine are nevoie de ele?

În cadru proiectului de buget pe 2019, au fost acceptate doar amendamentele admise de comisiile de buget-finanțe. Și, oricum, cuțitul și furculița se află în mâinile parlamentarilor. Vom reveni după votul final pentru a vă spune ce
v-au pregătit pentru 2019.

 

 

Amendamente adoptate
 

Pentru anul 2019, pentru sprijinirea aşezămintelor religioase din afara graniţelor, care desfăşoară activităţi deosebite în vederea menţinerii identităţii lingvistice, culturale şi religioase a românilor din afara graniţelor, se alocă suma de 295.200 euro/lună, faţă de 261.200 euro/lună, cât era iniţial, potrivit unui alt amendament adoptat.

 

 

În anul 2019, prin excepţie de la prevederile art. 42 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor, proiectelor sau categoriilor de investiţii care se derulează de către instituţiile de învăţământ superior și se finanţează, potrivit legii, din fonduri externe şi fonduri structurale se aprobă de către Ministerul Educaţiei Naţionale, indiferent de valoarea acestora.
 

 

 

„Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 14.792,0 milioane lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 938,8 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor; 1.665,0 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti; 11.409,6 mi­lioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor”, se arată în alt amendament.

 

 

„Vor exista și pe localități și pe județ sume defalcate din TVA pentru cheltuieli descentralizate, de exemplu pentru învățământ, pentru programul lapte-corn, pentru învățământul special. Și există o altă anexă mai mare, cu peste 350 de milioane Ron, sume de echilibrare din TVA care sunt vizate să acopere cheltuielile pentru protecția copilului, persoane cu handicap, asis­tenți personali, dar și pentru celelalte cheltuieli”.
Dumitru Dumuţa

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.