Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 23 August , 2021

Un nou val. De migranți

de Ioana Lucacel si Mircea Crisan

Retragerea trupelor americane și preluarea puterii de către talibani a generat deja un val masiv de migranți dinspre Afganistan spre Europa. Iar, potrivit presei străine, România este noua poartă de intrare a migranților.

În timp ce „lumea civilizată” privește cu uimire, consternare și nedumerire cum Republica Islamică Afga­nistan se transformă într-un emirat islamic, după ce talibanii au cucerit provincie după provincie și au ajuns până în capitala Kabul, afganii încearcă să fugă din fața tăvălugului noului regim. Cu orice preț. Imaginile șocante cu afganii care încercau să fugă din țară, ținându-se de trenul de aterizare al avioanelor americane și care apoi cădeau în gol de la sute de metri, spun totul despre această „fugă pe viață și pe moarte”.
Europa este din nou scindată de întrebarea „primim sau nu refu­giați?”. Dar, înainte să aștepte răspunsul, afganii care fug din calea talibanilor intră deja în țările europene. Iar noua ușă de intrare pare să fie chiar România.
Publicația spaniolă El Confidencial scrie, citând surse din Frontex (Agenția europeană de frontieră) și date oficiale ale Poliției române de frontieră, că migranții afgani care încearcă să ajungă în Europa au schimbat ruta și intră prin România.
Potrivit publicației, cei care sunt arestați la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea. Datele Comi­siei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul tri­mestru al anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Iar Poliția de frontieră arată, de asemenea, că numărul migranților ilegali, identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020. Motivul? Într-un răspuns scris trimis către El Confidencial, instituția atribuie această creștere relaxării din acest an a restricțiilor pandemice, dar oferă și un alt motiv pentru a explica acest fenomen fără precedent în istoria recentă a României: „S-a schimbat direcția de deplasare pe ruta Balcanilor de Vest”.
Aproape în toate cazurile, acești migranți și refugiați nu aspiră să rămână în România sau în țările vecine. Prima lor opțiune este
să-și continue călătoria spre vest și să încerce să se stabilească în țări ca Austria, Germania sau Franța, unde există comunități care îi susțin, iar ajutorul de stat acordat refugiaților este mult mai atractiv decât în România.
Confruntați cu aceste circumstanțe, mulți dintre cei care solicită azil evadează din centrele de primire de pe teritoriul românesc, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest. În această zonă care se în­vecinează cu Serbia și cu Ungaria – în special în cel mai important oraș din zonă, Timișoara – mi­granții se regrupează în clădiri abandonate, pentru a-și continua călătoria clandestină.

Conform datelor poliției de fron­tieră, aproape toți migranții ilegali prinși în timp ce încercau să părăsească teritoriul României au căutat să facă acest lucru pentru a intra ilegal în Ungaria. Aproape toți erau persoane care solicitaseră deja azil în România. Metoda preferată pentru a intra ilegal în țara vecină este să se ascundă în remorcile tirurilor sau în alte mij­loace de transport rutier, după cum au povestit, pentru El Confidencial, migranți care au încercat asta și mai mulți şoferi de tir locali. Refugiații urcă la bordul vehicu­lelor ca pasageri clandestini, în parcările din apropierea frontierei.
„Rup lacătul și intră noaptea în tir”, explică unul dintre șoferii de tir români. „Mulți șoferi fac gre­șeala de a nu se uita în remorcă înainte de a începe ziua de muncă”, adaugă el. De asemenea, indică faptul că el evită oprirea în par­cările adiacente frontierei ungare, pentru a evita astfel de surprize. „Cei cărora li se întâmplă asta cel mai des sunt șoferii turci și bulgari, pentru că sunt obligați prin lege să se oprească și să se odihnească”.

Potrivit presei române, un astfel de incident a avut loc în primăvara acestui an și în el au fost implicați refugiați care au fugit de la centrul din Șomcuta Mare. Mai exact, șoferul tirului a oprit să-și cumpere o cafea, dintr-un magazin din orașul Timișoara, iar la întoarcere a auzit zgomote din mașină. Șo­ferul a cerut ajutor vânzătoarei, care a chemat poliția, care, la rândul său, a găsit șapte persoane ascunse printre paleții transportaţi. Pasagerii fugiți din Maramureș au bătut în remorcă pentru a cere să li se dea drumul, crezând că ajun­seseră deja în Ungaria.
La 11 august, în alte două cazuri si­milare, poliția română de fron­tieră a descoperit mai mulți migranți ilegali ascunși în două tiruri care se pregăteau să treacă granița cu Ungaria și aveau drept destinație finală Germania.
Dar migranții nu își încearcă no­rocul doar strecurându-se în tiruri. În prima jumătate a acestui an, poliția de frontieră română a „identificat peste 300 de contrabandiști” care încercau să faciliteze treceri ilegale în schimbul unor sume de bani.
Una dintre cele mai importante operațiuni a fost efectuată pe 29 iulie, când forțele de securitate ale țării au destructurat o bandă inter­națională dedicată traficului de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania.

Această grupare avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, ira­kieni, egipteni și români. În schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant, banda facilita trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, unde migranții erau ascunși și li se pregătea trecerea în Ungaria, pentru a continua spre destinația finală: Germania.
Rețeaua funcționa cu metode foarte sofisticate, care includeau utilizarea de vehicule de înaintare, pentru a alerta tirurile în care ascundeau migranții, cu privire la situația de la punctele de trecere a frontierei.

Județul nostru se află în top în ceea ce privește numărul de cereri de azil înregistrate, după Timișoara și București. Și, din păcate, tot în top suntem și în ceea ce privește migrația ilegală. Rămâne de văzut cum vom face față unui nou val. De migranți.