Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 12 Ianuarie , 2018

„Umanismul și inteligența politică sunt sau ar trebui să fie valori transpartinice”

de Nicolae Teremtus

Reporter: Cum a fost anul 2017 pentru parlamentarul Gheorghe Șimon?

Gheorghe Șimon: 2017 a fost un an cu activitate legislativă intensă, care a avut în vedere câteva domenii deosebit de importante precum economia, fiscalitatea, justiția sau educația. După cum știți, am activat ca vicepreședinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, până în luna septembrie. După numirea mea ca ministru al Economiei mi-am intensificat activitatea. La minister am lucrat și mai lucrăm la acte normative esențiale pentru mediul economic din România, precum proiectele de lege privind minele, apele minerale, stabilirea redevențelor pentru resursele minerale și hidromi­ne­rale, programul de cercetare geologică a resurselor minerale, legea privind administrarea și valorificarea partici­pațiilor statului, proiectul Casei de Comerț.
Toate aceste acte normative au necesitat o coordonare permanentă și eforturi conjugate ale echipelor interministeriale implicate în elaborarea proiectelor, precum și o comunicare permanentă cu Parlamentul. Experiența de parlamentar m-a ajutat și mă ajută enorm în munca de ministru. Este esențial și, uneori, decisiv să cunoști procedurile, dar și oa­menii care alcătuiesc forul Legis­lativ, atitudinea și orientarea lor față de un proiect sau altul, să ai o relație personală cu unii dintre ei. De multe ori, o relație personală cu un coleg parlamentar, dincolo de confruntarea politică, poate salva un proiect de lege. Umanismul și inteligența politică sunt sau ar trebui să fie valori transpartinice.

Rep.: Își va onora PSD promisiunile electorale?
G.Ș.: PSD a venit în campania elec­torală cu un program de guvernare foarte bine fundamentat, care și-a propus mai ales să creeze un climat economic stabil, ce are în vedere aspectele privind protecția socială, cu modifica­rea corespunzătoare a legislației muncii. Proiectele de legi pe care le-am promovat, amintite anterior, provin din esența programului nostru de guver­nare, pe care îl urmăm în spiritul promisiunilor pe care ni le-am asumat în fața electoratului. Dorim să implementăm acest program în totalitate, pentru a obține impactul economico-social pe care l-am estimat și care va fi o bază solidă pentru dezvoltarea durabilă a României. Am înregistrat cea mai mare creștere economică și a crescut indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de către Comisia Europeană. Aceste creșteri se reflectă în câștigurile românilor. După primele 8 luni ale anului, atât câștigul salarial mediu net cât și cel real s-au majorat, fiecare, cu peste 14 procente. Totodată, am reușit să menținem o rată a șomajului în scădere, o contribuție importantă revenind sectorului privat, care a creat tot mai multe locuri de mun­că, ceea ce nu s-ar fi întâmplat într-un mediu economic ostil.
În privința marilor proiecte, Guvernul a reușit revitalizarea a două dintre marile companii la care statul este acționar, Complexul Energetic Oltenia și Com­plexul Energetic Hunedoara, precum și finalizarea unei investiții de peste 23 milioane lei la CE Oltenia.  Proiectul ga­­zo­ductului BRUA, care va asigura accesul gazului românesc pe piețele central-europene, se află în plină implementare. Acest gazoduct strategic, co-finanțat de Transgaz și de UE cu o sumă totală de circa 450 mil. euro, va crea un nou coridor european de transport, care ne va reduce dependența de o singură sursă de energie. Pe de altă parte, Transgaz și Transelectrica, celelalte companii ale noastră din portofoliu, fac demersuri intense pentru ac­ce­lerarea proiectelor de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România și Republica Moldova.
Din aceeași categorie a interconectării face parte și trecerea peste graniţa cu Serbia a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Reşiţa – Pancevo. Rolul acestei noi linii electrice este acela de a întări sistemul electroenergetic naţional şi pe cel sud-est european. Totodată, Romgaz a început cea mai mare investiție făcută de o companie de stat din energie în ultimii ani, construcția unei noi centrale p­e gaz, la Iernut, un proiect de 268 mi­lioane de euro, fără TVA.

Rep.: Sfârşitul anului 2017 a fost marcat de proteste, în toată ţara. Ţine PSD cont de protestele față de legile jus­tiției?
G.Ş.: PSD a ținut mereu cont de părerile celor care reprezintă o categorie socială sau profesională, atunci când s-a dezbătut un act normativ de in­teres public. După cum știți, Guvernul și Ministerul Justiției au organizat și desfășurat o serie de dezbateri publice cu persoanele fizice sau juridice care au dorit să se pronunțe asupra legilor justiției. Mai mult, toate organizațiile profesionale reprezentative din domeniu și-au exprimat opiniile și au venit cu propuneri. La fel s-a procedat și cu societatea civilă. Din punctul meu de vedere a existat și există o deschidere totală pentru dezbaterea acestui subiect, dacă aceia care inițiază propuneri sau modificări vin cu argumente solide.

Rep.: Cum a încheiat anul ministrul Gheorghe Şimon, dar România din punct de vedere economic?
G.Ş.: Din punctul meu de vedere închei anul cu gândul că reindustrializarea României este prioritatea nr.1 a ministerului. Aceasta se poate materializa doar în contextul în care se vor realiza măsurile și obiectivele specificate în programul de guvernare. În acest scop una dintre acțiunile în plină derulare, din mandatul meu, este evaluarea cu foarte mare atenție a companiilor și instituțiilor din portofoliul ministerului. Vrem să luăm cele mai bune decizii posibile pentru îmbunătățirea activității și managementului acestor societăți. Derulăm programul de evaluare a societăților din luna octombrie. Am examinat până acum două treimi dintre cele 70 de societăți și instituții din portofoliu. Portofoliul Ministerului Eco­nomiei este alcătuit din societăți din domeniile resurselor minerale, energie și gaze naturale, petrochimie, industrie de apărare, construcții aero și navale. Dacă vrem reindustrializarea României este normal să vrem să fezabilizăm acti­vitatea companiilor din sectoarele men­ționate, mai ales acolo unde s-a do­vedit ineficienţă și a dus la insol­vență, admi­nistrare specială sau chiar faliment, când nu mai sunt multe măsuri de luat.
Deci, am încheiat anul cu evaluarea industriei de apărare, o componentă aparte în politica noastră economică. Aici am identificat, împreună cu MApN, soluția societăților mixte, în asociere cu companii de renume, relevante în piață. Avem deja acorduri semnate cu astfel de companii, pentru fabricarea de vehicule blindate, cu Rhein­me­tall din Germania și General Dyna­mics din SUA. Astfel, putem avea acces la tehnologii și piețe noi și vizăm recâștigarea piețelor tradiționale, pentru produse militare fabricate în România. În același timp putem cheltui o parte din bugetul de 2% destinat apărării, în folosul înzestrării armatei române. Cum s-ar zice, am încheiat anul cu motoarele turate în industria de apărare.
Cât privește finalul de an pentru economia României, cuvintele cheie pe care le consider esențiale pentru a descrie evoluția acesteia sunt două: creștere și reconfigurare. Aș vrea să mai adaug că, de fiecare dată când lucrăm la o lege sau discutăm cu un potențial investitor mă gândesc mereu la beneficiile posibile pentru cei din județul meu natal, Maramureș. Așa se întâmplă cu proiectul de lege a minelor. Legea încă în vigoare precizează că ANRM suspendă licenţa când titularul este în reorganizare sau faliment. Astfel, o companie precum Remin Baia Mare se află în situaţia paradoxală de a pierde licenţele de exploatare, în cazul aprobării planului de reorganizare. În legea nouă, de­bitorul își păstrează licența, în perioada de reorganizare, și astfel poate relua activitatea. Recent am avut o întâlnire de evaluare cu reprezentanții Remin și i-am îndemnat să utilizeze mai lucrativ sumele încasate din vânzarea activelor companiei, tocmai din perspectiva noii legi a minelor. Vorbim aici despre o companie care are un potențial apreciabil de zăcăminte de metale preţioase şi neferoase și care poate redeveni un ge­nerator de locuri de muncă pe ori­zontală și verticală, în județ.
Și dacă tot am vorbit despre minerit, în anul care vine le doresc noroc bun tuturor celor care depind de această in­dus­trie așa cum îmi doresc să le facem tuturor românilor un an 2018 mai bun, care să ne confirme creșterea eco­nomică. Vă mulțumesc!

 

„În privința marilor proiecte, Guvernul a reușit revitalizarea a două dintre marile companii la care statul este acționar, Complexul Energetic Oltenia și Com­plexul Energetic Hunedoara, precum și finalizarea unei investiții de peste 23
milioane lei la CE Oltenia.  Proiectul ga­­zo­ductului BRUA, care va asigura accesul gazului românesc pe piețele central-europene, se află în plină implementare”.

Gheorghe Şimon, ministrul Economiei