Tradiţii. Dansul popular codrenesc

Ne dorim ca tradiţiile să nu piară niciodată. Pentru fiecare haină uitată într-un sertar prăfuit sub eticheta „demodat”, strămoşii noştri au asudat şi au pus suflet spre a o crea. Ca să arătăm lumii că iubim ceea ce suntem, că apreciem ceea ce străbunicii noştri au fost, trebuie să lăsăm un lăcaş în inima noastră, destinat tradiţiilor.

Adulţii încep să uite. Copiii ne învaţă, ei ne aduc bucurii şi ne amintesc ceea ce suntem, sau, ceea ce ar trebui să fim. Ne învaţă că trecutul   ne-a adus, azi, aici şi ar fi păcat să uităm.

Cea mai bună metodă prin care să păstrăm vii tradiţiile este să-i învăţăm pe ei, pe copii, din obiceiurile bunicilor, prin care să ne încânte şi să ne amintească, cu fiecare dans / port / cântec, cât de frumoasă este viaţa.

Dansul popular adună toate manifestările privitoare la dans, produse de cultura spirituală populară la români.

În ţara noastră dansurile populare se împart în mai multe categorii, în majoritatea cazurilor, în funcţie de zone geografice.

Să încerc să descriu dansul popular codrenesc ar fi o acţiune sortită eşecului, pentru că nu aş găsi cuvinte suficiente care să descrie frumuseţea şi bucuria lui. Printre dansurile populare înrudite regăsim: Românescul, Ardeleana, Bătrânescul, dansuri spectaculoase, dar şi dificile.

Pentru zona „Codrului”, dansurile bărbăteşti sunt într-adevăr minunate. Dansurile fecioreşti din Codru sunt printre cele mai greu de executat jocuri şi sunt o combinaţie între tehnică şi măiestrie, având specific, celebrele „bătăi” pe picior.

Copiii din ansamblul „MUGURAŞII” al Şcolii Gimnaziale Giorocuta, comuna Supur, judeţul Satu Mare vor prezenta, duminică 13 iulie 2014, un colaj de dansuri codreneşti, în cadrul festivalului folcloric – concurs pentru copii „FLORILE SOMEŞULUI Mireşu Mare” ce va avea loc în Mireşul Mare.

Să ne bucurăm aşadar alături de aceşti minunaţi copii, într-o incursiune printre tradiţiile populare româneşti.

Ana Peleskei