Târgu Lăpuş, oraşul care dă Europei lecţii de colectare a deşeurilor

Există oameni speciali, pe care pasiunea, ambiţia şi determinarea îi împing cu un pas înaintea vremurilor pe care le trăiesc. Un obiectiv măreţ nu are răbdare să aştepte evoluţia poticnită a sistemului, debirocratizarea sau dezvol­tarea colectivă, ci te determină să ge­nerezi tu schimbarea pe care o doreşti.

Aşa a pornit în urmă cu aproape un deceniu povestea colectării deşeurilor din Târgu Lăpuş, devenit azi un adevărat miracol verde al României, exemplu de bune practici şi de mândrie naţională. De fapt, e mai ales un exemplu despre „se poate şi altfel”, o poveste începută cu o vizită în Occident în urma căreia, în locul frustrării şi resemnării, primarul Mitru Leşe s-a încăpăţânat să demonstreze că şi noi putem, nu doar occidentali.
Şi, în timp ce România se îngroapă în propria neputinţă în domeniul gestionării deşeurilor, având deschisă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene pentru că nu a închis gropile neconforme care nu mai trebuiau să funcţioneze din...2013, având o ruşinoasă rată a reciclării de 5% pe care până în 2020 trebuie s-o ridicăm la minim 55%, riscând altfel penalităţile de 200.000 de euro pe zi, oraşul maramureşean Târgu Lăpuş se pregăteşte să crească rata de reciclare de la 50-60% la 80% şi face strategii pentru a atinge obiectivul îndrăzneţ de „zero deşeuri”. Da, e aceeaşi Românie, aceeaşi lege, aceleaşi deşeuri, doar li­derii, determinarea şi, mai ales, voinţa diferă. Şi fac diferenţa.

Povestea primarului Mitru Leşe şi a oraşului verde pe care îl conduce e dem­nă deopotrivă de cărţile motiva­ţionale, de cele ecologice, de admi­nistraţie sau de cartea recordurilor. Modest şi hârşit prin hăţişurile birocra­ti­ce ale sistemului care mai mult l-a împiedicat decât l-a ajutat, primarul Mitru Leşe nu dă lecţii şi nu vorbeşte pe ton atotştiutor. Are însă satisfacţia omului care a învins pentru că n-a renunţat dar şi nerăbdarea celui care vrea mai mult. Pasiunea lui pentru colectarea deşeurilor a început în urmă cu mai bine de un deceniu când, mai mulţi primari au ajuns într-un schimb de experienţă în Norvegia, Germania, Franţa, Spania, Italia, Olanda, la universităţi mari şi la primării din oraşe mici. Mulţi dintre acei primari s-au întors acasă probabil resemnaţi că nu vor putea implementa niciodată în România un sistem de colectare a deşeurilor la fel ca şi cele pe care le-au văzut. Mitru Leşe, în schimb, a privit hâtru spre containerele de 4 metri care tronau între blocuri, înconjurate de o mare de gunoaie şi şi-a promis că va schimba lucrurile. Primul pas spre schimbare a fost făcut printr-un proiect european de aproape un milion de euro, intitulat sugestiv „Eco-sistem Târgu Lăpuş, proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale şi asimilate”, care a însemnat în primul rând achi­ziţionarea de dotări la cele mai înalte standarde.
În 2010 s-a înfiinţat Serviciul Public de Salubrizare al oraşului Târgu Lăpuş, care ulterior a obţinut patru licenţe, pe fiecare categorie de activitate, un fapt excepţional pentru un serviciu public. Dar pionieratul oraşului Târgu Lăpuş în domeniul deşeurilor nu s-a oprit aici.
A continuat cu conştientizarea popula­ţiei şi chiar amendarea ei, pentru a impune reguli stricte care ulterior s-au dovedit a fi tot în folosul cetăţenilor. Fiecare casă a primit pubele şi, ca să aibă grijă de ele, au plătit un preţ modic. Primarul Mitru Leşe explică: „Primul pas a fost colaborarea cu Olanda, în urma căreia am adus la preţ foarte mic pubele. Am zis că dacă oamenii nu vor da câţiva bani, cât de puţin pe ele, nu le vor îngriji şi atunci le-am dat pubele de 250 de litri, inclusiv la blocuri, şi am văzut că se poate. Apoi a urmat proiectul Phare, apoi conştientizare şi, când a fost cazul, amenzi. Am dat amenzi chiar şi în anii electorali, nu mi-a fost frică că lumea nu mă va vota. Şi, într-adevăr, am fost reales cu 68% din voturi”.
Cum, pe atunci, la nivel judeţean, proiectul de management integral al deşeurilor părea un vis irealizabil, primarul Mitru Leşe şi echipa sa au continuat să lucreze la perfecţionarea propriului sistem. Şi au reuşit. Primăria Târgu Lăpuş a reuşit prin eforturi proprii să atingă cea mai ridicată rată de reciclare din România, de peste 50% şi şi-a asumat un plan ambiţios de atingere a obiectivului de 80%, redirec­ţio­nare de la rampă a deşeurilor, în următorii 5 ani, fără depozitare şi fără incinerare în instalaţii de tratare termică. În perioada 2008-2012, admi­nistraţia locală a perfecţionat un sistem de gestionare a deşeurilor care include colectarea pentru şase fracţii: hârtie, sticlă, metal, plastic, deşeuri biodegra­dabile şi nereciclabile.
Numai că, sistemului românesc nu-i plac excepţiile, aşa că, odată cu por­nirea proiectului judeţean de management al deşeurilor şi înfiinţarea Aso­ciaţiei de Dezvoltare Interco­mu­nitară la nivel de judeţ, au început şi problemele pentru Târgu Lăpuş. Dintr-o dată, primăria era pusă în ipostaza absurdă de a renunţa la un serviciu propriu, performant, pentru a face un pas în urmă şi a ceda toată munca unui operator desemnat la nivel zonal. Primarul Mitru Leşe nu a renunţat nici de această dată: „Eu le-am spus de la început că nu poţi face gestiunea deşeurilor de calitate pe unităţi mari, ci doar pe unităţi mici, responsabilizând primarii şi oamenii. Pentru noi, acest sistem însemna un pas în spate, era un sistem mai puţin mo­dern decât cel folosit de noi şi timp de un an şi jumătate am trimis adrese peste tot, am mers la ministere să-mi susţin punctul de vedere”.

Târgu Lăpuş dorea să-şi păstreze sistemul actual de colectare şi transport, dar să fie parte din proiectul judeţean în privinţa depozitării. Conform proverbului românesc „tot răul spre bine”, acum, după doi ani de vizite, controale şi adre­se, întreaga ţară s-a convins că Târgu Lăpuş este un model în domeniul co­lectării deşeurilor şi, din „oaia neagră”, Mitru Leşe a devenit model de urmat şi „profesor” pentru alţii: „N-am cedat la toate presiunile, ci am bombardat cu adrese ministerele, am fost şi mi-am susţinut punctul de vedere şi, acum, din rău am devenit bun. Săptămâna trecută a fost aici Comisia de Mediu din Senat, peste o oră m-au auditat, m-a întrebat despre modul în care funcţionează sistemul, apoi am fost în teren, am fost pe circuit. Am rămas plăcut surprins de modul constructiv în care s-au purtat discuţiile şi am primit invitaţie să mer­gem să vorbim în Senat despre asta. Sco­pul este de a demonstra că se poate, deşi sunt încă departe de ceea ce doresc”.

După „blocajul” cauzat de discuţiile legate de proiectul judeţean, primarul Mitru Leşe îşi continuă planul. Oricum, Târgu Lăpuş este singurul oraş acceptat în reţeaua internaţională „Zero deşeuri” şi încearcă să atingă acest deziderat. „Am făcut rost de benzi şi de presă şi pentru noi deşeurile reprezintă materie primă, valorificăm inclusiv sticla şi astfel obţinem şi venituri, iar beneficiile se întorc la cetăţeni. Am satisfacţia sufle­tească că am ajuns aici şi am să continui, încep să vină venituri, vreau să integrez circuitul pentru că acum e parţial deschis. Beneficiile se întorc la cetăţean pentru că nu mărim preţul, au un mediu curat şi vreau să primească gratuit o ladă de compost din plasticul recuperat de la ei, să vadă că munca lor nu a fost în zadar. Avem în jur de 19 oameni angrenaţi în această activitate. Culmea că unii n-au vrut să lucreze la gunoi la început, dar acum îşi doresc pentru că au văzut că avem dotări. Deocamdată, surplusul îl ducem la groapa de la Baia Mare, dar vom procesa până la 80-90%, am această strategie ambiţioasă, la standarde europene.
Durata implementării ei în timp depinde de ce infuzie de capital avem, deocamdată doar din ce vindem facem bani. Dar vom continua programul, vrem o selectare mai curată, mai rigu­roasă, iar cetăţenii trebuie să ştie că e spre beneficiul lor. Şi aş vrea să ana­lizeze, să vadă unde ne situăm faţă de alţii şi din punct de vedere al costurilor şi al protecţiei mediului”.

Cât priveşte sfaturile pentru alţi primari care vor să conducă localităţi „verzi”, Mitru Leşe spune că nu au nevoie atât de mult de dotări cât de voinţă. Şi de în­credere. Acestea au fost „ingredientele” de succes prin care Târgu Lăpuş a reuşit.