Stați în casă!

Pandemia de coronavirus a schimbat, în câteva zile, întreaga lume! În timp ce Uniunea Europeană a suspendat temporar unul dintre ele mai importante drepturi - libera circulație -, România a decretat stare de urgență pentru prima dată în ultimii 28 de ani, votată, tot în premieră, în ședință online, de către Parlament. Din păcate, inconștiența și irespon­sabilitatea unora a crescut semnificativ numărul de infectări și în țara noastră, dar, din fericire, până acum nu există victime. În schimb, săptămâna trecută trei borșeni au decedat în Italia din cauza noului coronavirus, iar numărul îmbolnăvirilor din județul nostru a crescut. Separat, amenințarea unei crize economice lovește crunt economia. Singurul sfat eficient în această situație este simplu: STAȚI ACASĂ!

Italienii numără aproape 500 de morți zilnic, francezii sunt anunțați de șeful statului că sunt „în război”, Cancelarul german Angela Merkel spune că Germania se confruntă cu cea mai mare provocare de după cel de-al doilea război mondial, Donald Trump a decretat stare de urgență națională în SUA și a luat măsuri fără precedent, iar oficialii europeni iau măsuri extrem de dure, de la închiderea granițelor, la amendarea cetă­țenilor care ies din casă în afara motivului de a merge la serviciu, la alimentară sau la farmacie. Pandemia de coronavirus a schimbat întreaga lume, instaurând moarte, panică și recesiune economică.
Într-un târziu, președintele Klaus Iohannis a anunțat de­cretarea stării de urgență de la începutul acestei săptămâni și, pentru prima dată, Parlamentul României a votat online.
Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României prevede că: „Se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile. Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):
a) libera circulație;
b) dreptul la viață intimă, familială și privată;
c) inviolabilitatea domiciliului;
d) dreptul la învățătură;
e) libertatea întrunirilor;
f) dreptul de proprietate privată;
g) dreptul la grevă;
h) libertatea economică”.

Decretul prevede o serie de măsuri cu aplicabilitate imediată, struc­tu­rată pe 7 capitole, și altele, care pot fi aplicate gradual, în funcție de evoluția situației. Printre acestea din urmă se numără:
„1. Izolarea și carantina persoa­nelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
2. Închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
3. Limitarea sau interzicerea cir­culației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
4. Interzicerea graduală a circu­lației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe diferite rute și a metroului;
5. Închiderea temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, clu­buri, cazinouri, sedii ale asocia­țiilor și ale altor localuri publice;
6. Asigurarea pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național;
7. Identificarea și rechiziționarea de stocuri, capacități de producție și distribuție, de echipamente de protecție, dezinfectanți și medicamente utilizate/utilizabile în tratarea COVID-19;
8. Limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente:
i. urgențe de ordin I – pacienți internați prin Unități de primiri urgențe/Compartimente de primiri urgențe care își pot pier­de viața în 24 de ore;
ii. urgențe de ordin II – pa­cienți care trebuie tratați în ca­drul aceleiași internări (odată diag­nos­ticați nu pot fi exter­nați);
iii. pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diag­nos­ticați cu COVID-19”.

Deja, de săptămâna trecută a fost suspendată activitatea de servire și consum a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației.
Este permisă doar activitatea de tip „drive-in”, „room-service” sau livrare la client.
De asemenea, s-a decis suspen­darea activităților culturale, știin­țifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise și s-a interzis organizarea și desfășurarea oricărui eve­n­iment care presupune par­ti­ciparea a peste 100 de persoane, în spații deschise. Iar organizatorii evenimentelor organizate și desfășurate în spații deschise, ce presupun participarea a maximum 100 de persoane, sunt obligați să dispună măsuri care să asigure distanța de minimum 1 metru între parti­cipanți.
Tot săptămâna trecută, numărul cazurilor șocante de inconștiență a crescut semnificativ, la fel și nu­mărul dosarelor penale întocmite de polițiștii pentru zădărnicirea combaterii bolilor. O altă pro­blemă a fost blocarea a peste 3.500 de români la granița dintre Austria și Ungaria, după ce a intrat în vigoare decizia guvernului maghiar de a nu mai permite tranzitarea teritoriului țării, pe fondul pandemiei de coronavirus. Budapesta a permis numai tran­zitarea camioanelor de marfă. În această situație s-au aflat și foarte mulți borșeni.

În 17 martie, primarul orașului Borșa, Sorin Timiș anunța: „În această seară, începând cu ora 22.00 și până la ora 6.00, ora Ungariei, pentru românii, implicit borșenii aflați la punctul de frontieră Nickelsdorf care doresc să revină acasă se va deschide un coridor umanitar care să permită tranzitul continuu prin Ungaria spre România al tuturor cetățe­nilor români aflați în prezent la frontiera dintre Austria și Ungaria. Am purtat astăzi mai multe convorbiri telefonice la Ministerul Afacerilor Externe și se încearcă găsirea unui culoar de repatriere pentru românii din străinătate și implicit și pentru borșenii blocați în Italia.
Fac apel la înțelegere și răbdare, nu forțați lucrurile ca să reveniți în această noapte în țară pentru că săptămâna viitoare o veți putea face în condiții la fel de bune. Avem autocarele pregătite pentru a vă aduce acasă, mai trebuie să primim doar acordul de tranzit pentru țările vecine. Doamne ajută, să ne vedem sănătoși pentru că Borșa este întotdeauna acasă!”.
Din păcate, tot borșenii au înre­gistrat o premieră sumbră: primul deces din cauza coronavirusului, însă nu în țara noastră, ci în Italia. Este vorba despre o borșeancă de 80 de ani care a decedat la un spital din Monza, Lombardia, din cauza coronavirusului COVID-19. Decesul femeii a fost confirmat de către Ministerul Afacerilor Externe, dar și de familia femeii. Femeia decedată se afla în Italia pentru a-și însoți sora de 75 de ani, bolnavă de cancer în fază terminală, la investigații medicale. Ambele surori au decedat în Italia, la o zi distanță una de cealaltă, dar femeia de 75 de ani a murit din cauze naturale. În ceea ce privește cel de-al treilea deces, este vorba despre un bărbat care a decedat în urmă cu aproximativ cinci zile, din cauze naturale. Cei trei borșeni nu vor fi aduși în țară, deoarece Statul Italian nu permite în acest moment repatrierea.

Totodată, au crescut numărul îmbolnăvirilor din județul nostru, ajungând la trei. Ultimele două cazuri sunt două femei de 41, res­pectiv 53 de ani, care se aflau în centrul de carantină din Sighetu Marmaţiei. Au fost internate pe Secția de Boli Infecțioase din ca­drul Spitalului Municipal Sighet.

Coronavirusul a trimis în izolare și o serie de politicieni din județul nostru. Primul care a anunțat că se autoizolează, după ce a participat la ședința BPN unde a fost prezent senatorul Vergil Chițac depistat pozitiv, a fost liderul PNL Mara­mureș, Ionel Bogdan. Anunțul li­beralului a paralizat pentru o zi administrația județeană din Mara­mureș, deoarece Bogdan fusese prezent cu o zi înainte la instalarea noului subprefect al județului. Astfel, prefectul, subprefectul, președintele CJ Maramureș, şeful DSP și șeful poliției s-au autoizolat. De altfel, tot corpul A al Pala­tului Administrativ a intrat în izolare până când Ionel Bogdan a primit rezultatul testului, care a fost negativ. Iar Corpul B al clă­dirii a fost dezinfectat.
Și vice­pre­șe­dintele CJ, Doru Ioan Dăn­cuș se află în autoizolare, după ce s-a întors dintr-o deplasare externă în Spania. De ase­menea, și deputatul Adrian To­doran a intrat în autoizolare, dar și în cazul lui rezultatul testului a fost negativ.

Săptămâna trecută, maramureșenii au continuat să golească magazinele, iar prețul unor produse de igienă, ca măștile, mănușile sau spirtul sanitar a ajuns la sume exor­bitante. Totodată, foarte mul­te societăți și-au suspendat acti­vitatea sau au limitat-o drastic. Ceilalți, au luat măsuri drastice, cum ar fi limitarea numărului de persoane care au acces în magazine, folosirea de dezinfectanți, mănuși etc.
Pentru a veni în sprijinul cetățe­nilor, mulți primari mara­mureșeni sau stabilit măsuri, cum ar fi serviciu de cumpărături, împărțirea de dezinfectanți și produse de igienă sau realizarea unor stocuri de alimente care să poată fi împărțite în caz de nevoie celor aflați în izolare. Ca un fapt inedit, Pri­măria Fărcașa lucrează la o platformă de cursuri online pentru elevi.
Specialiștii ne recomandă să respectăm cu strictețe măsu­rile impuse de autorități și să evităm ieșirile care nu sunt urgente.

Cursa contra cronometru pentru un vaccin

Companii farmaceutice și laboratoarele de cercetare din întreaga lume se pregătesc să dezvolte atât tratamente cât și vaccinuri pentru noul coronavirus. În Statele Unite au început primele teste pe oameni ale unui vaccin împotriva noului coronavirus. Și China începe testele clinice ale unor vaccinuri dezvoltate de universități din țară. Un tratament antiviral numit Remdesivir, realizat de SUA Gilead Sciences, este deja în ultimele etape ale studiilor clinice din Asia, iar medicii din China au raportat că s-a dovedit eficient în combaterea bolii.
 

Un grup de cercetare din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică
s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale Statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).
Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (ex.: Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare.
Folosind modelări statistice specifice ariei de cercetare a rețelelor sociale, GraphNets (UniBuc) a constatat următoarele:
(1) Circulația homofilică a virusului – bărbații au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacțiunea cu o femeie;
(2) Efectul de vârstă în rețea nu este semnificativ statistic – circulația virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare;
(3) Infectarea este, pentru primele 109 cazuri, omogenă în privința localizării (ex.: persoane din București se infectează de la alte persoane din București aflate în proximitatea spațială imediată etc.). Circulația COVID-19 a fost extrem de limitată din punct de vedere spațial sau geografic;
(4) Numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul României a fost scăzut. Acest lucru a indicat faptul că, pentru primele 109 cazuri, infectarea a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată;
(5) Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație. Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților români;
(6) Având în vedere circulația COVID-19 în România, măsurile luate de autoritățile ro­mâne în primele 18 zile au fost cores­punzătoare.
 

Pentru prima oară, China nu are niciun caz local de infecție cu coronavirus în 24 de ore
 

Ar putea fi un punct de cotitură în lupta sa costisitoare cu epidemia devenită între timp pandemie, o criză fără precedent care acum dă peste cap activitatea economică și viața de zi cu zi în întreaga lume, notează The New York Times.
Autoritățile chineze au anunțat că în ultimele 24 de ore s-au confirmat 34 de cazuri, dar toate aceste cazuri sunt cetățeni care au venit în China din alte părți ale lumii.
E un semn că epidemia din China ar putea intra în faza finală, ceea ce ar permite Beijingului să se concentreze pe revitalizarea economiei țării, care a fost aproape paralizată, după ce guvernul a impus restricții de deplasare și măsuri severe de carantină.

Totuși, China nu este încă în afara pericolului. Experții spun că este nevoie de 14 zile consecutive în care să nu se înregistreze nicio infecție nouă, înainte de a consi­dera că epidemia s-a sfârșit cu adevărat. Rămâne de văzut dacă virusul nu cumva reapare odată cu reluarea vieții obișnuite și ridicarea restricțiilor de circulație, subliniază NYT.

De la sfârșitul anului trecut, China a înregistrat în total 80.894 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus. Au fost 3.237 de decese, încă sunt active 8.043 de cazuri, dintre care 2.622 sunt în stare gravă. Restul s-au vindecat. Rezultă o rată de contaminare de 56 de oameni la un milion, mult mai mică decât este, de pildă, acum, în Italia (591).