• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 15 Octombrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 30 Martie , 2018

Starea economică și socială a Maramureșului

Judeţul Maramureş face parte din categoria judeţelor de mărime medie, cu suprafaţa de 6304,4 km pătraţi, şi populaţia după domiciliu la 1 iulie 2017 de 523858 locuitori. Ocupă locurile 15, după suprafaţă, res­pectiv 17 după populaţie în ierarhia jude­ţelor ţării. Maramureşul are o pondere de 2,6% în suprafaţă şi 2,4% în populaţia României. Densitatea popu­la­ţiei este de 83 loc/km pătrat (raportat la populaţia după domiciliu la 1 iulie 2017).
Suprafaţa judeţului pe forme de relief, este în proporţie de:
43% zona muntoasă; 30% dealuri, podişuri şi piemonturi;
27% depresiuni cu lunci şi terase.

Unul din indicatorii macroeconomici care exprimă nivelul de dezvoltare, respectiv puterea economică a unei regiuni (judeţ) este produsul intern brut. La nivelul judeţului Maramureş acesta se ridică la suma de 12092,2 milioane lei. PIB-ul este un agregat macroeconomic, care exprimă în sinteză, puterea economică a unui judeţ, regiune sau ţară. La nivelul județului Maramureş acesta se ridica la suma de 12092,2 mi­lioane lei în preţuri curente ale anului 2015, ultimul an calculat la nivel de judeţ și publicat de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit acestui indicator, judeţul Maramureş ocupă locul 3 în regiunea de Nord-Vest după judeţele Cluj şi Bihor și locul 19 (20 anul precedent) în ierarhia tuturor judeţelor ţării. În aparență lucrurile stau bine, dar mergând în profunzime vedem că nu este așa.
PIB-ul pe locuitor este de 25746,9 lei, în judeţul Maramureş, 31633,1 lei în regiunea de Nord-Vest și 35957,1 lei/locuitor la nivel naţional.

În funcţie de PIB-ul pe locuitor, Maramureşul ocupă locul 23 (25 anul precedent) pe ţară și penultimul loc în regiune, rezultă că PIB-ul pe locuitor, în judeţul Maramureş, se situează sub media la nivel naţional cât şi sub media din regiunea Nord-Vest, respectiv la 71,0% (68,84 % anul precedent) și 81,0% (78,01% anul precedent).
Valoarea mai redusă a indicatorului la nivelul judeţului Maramureş se datorează realizării de produse cu grad mic de complexitate, unde valoarea nou creată este redusă şi a existenţei unor sectoare cu aport mic la realizarea va­lorii adăugate brute, cum ar fi: industria de prelucrare a lemnului, comerţ, servicii etc.
După Municipiul Bucureşti, primele 5 judeţe privind produsul intern brut total sunt: Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova şi Braşov. Ultimele 5 judeţe sunt: Vaslui, Sălaj, Tulcea, Mehedinţi şi Covasna.
Regiunea de NORD-VEST în clasamentul celor 8 regiuni de dezvoltare, ocupă locul 3. Regiunea Nord-Vest cu­prinde judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş,Satu Mare, Sălaj.

Resursele de muncă ale judeţului Maramureş la 1 Ianuarie 2017 erau de 296,9 mii persoane, reprezentând 56,42% din populaţia totală.

Acestea se compuneau din:
- Populaţia în vârstă de muncă: 299,6 mii persoane;
- Pensionari în vârstă de muncă ce nu lucrează: 1,4 mii persoane;
- Pensionari în vârstă de muncă cu incapacitate permanentă de muncă: 11,9 mii persoane;
- Salariaţi sub și peste vârsta de muncă: - persoane;
- Alte persoane sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate: 12,9 mii persoane;
- Soldul mişcării interjudeţene (±): -0,9 mii persoane.

Pe sexe, resursele de muncă erau formate din 155,8 mii persoane (52,22%) erau bărbaţi şi 142,5 mii persoane (47,88%) erau femei.
Din total, 65,83% reprezintă populaţia economică activă, respectiv 196,4 mii persoane, din care 190,0 mii persoane populaţia ocupată.

Din punct de vedere al ocupării, resur­sele de muncă de care dispunea judeţul Maramureş, la 1 Ianuarie 2017, de 298,3 mii persoane, se compuneau din:
- Populaţia ocupată civilă: 190,0 mii persoane (63,69%)
- Şomeri: 6,4 mii persoane (2,14%)
- Populaţia în pregătire profe­sională şi alte categorii de populație în vârstă de muncă: 101,9 mii persoane (34,16 %).
Comparativ cu 1 Ianuarie 2016, resur­sele de muncă au crescut cu 1,4 mii persoane iar populaţia ocupată civilă a scăzut cu -5,7 mii persoane. Faţă de anul 2016, putem observa o creştere a populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă cu 7,8 mii persoane.
Forţa de muncă reprezintă populația economic activă civilă, respectiv po­pulaţia aptă de muncă, după vârstă, în total 196,4 mii persoane. Rata de ocupare a resurselor de muncă la 1 Ianuarie 2017 a fost de 63,70%, în scădere cu 3,36 % faţă de 1 ianuarie 2016. Pe sexe, rata de ocupare a fost mai scăzută la femei decât la bărbaţi (61,1% faţă de 66,00%). În funcţie de raţă de ocupare, judeţul Maramureş ocupă locul 20 pe ţară.

Din populaţia ocupată de 190,0 mii persoane, 102,9 mii persoane (54,15%) erau bărbaţi şi 87,1 mii persoane (45,85%) femei. Distribuţia populaţiei ocupate, pe activităţi, evidenţiază că cea mai mare parte se regăseşte în industrie (29,7%), urmată de agricul­tură silvicultură şi pescuit (27,05%), comerţ cu ridicată şi cu amănuntul (12,42%), iar în celelalte activităţi ponderi între 6,53% şi 0,21%.
La 31 Decembrie 2017 efectivul de salariaţi a fost de 105 mii persoane, în scădere cu 1024 persoane faţă de Ianuarie 2017.

Distribuţia salariaţilor, pe activităţi, evidenţiază că cea mai mare pondere se regăseşte în industrie (38,57 % în totalul salariaţilor), urmată de comerţ cu ridicată şi cu amănuntul ; (14,66%), sănătate şi asistenţă socială (7,91%), construcţii (7,83%) şi învăţământ (7,77%).
În ceea ce privește șomajul, situație este în ton cu situația generală.
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii decembrie 2017 era de 6186 persoane, în scădere cu 407 persoane faţă de luna precedenta şi cu 223 persoane faţă de luna decembrie 2016.
Din total, numărul şomerilor aflaţi în plată era de 1583 persoane (+138 persoane faţă de luna precedenta), din care beneficiarii de ajutor de şomaj reprezentau 74,9%, beneficiarii de ajutor de integrare profesională 25,1%.
Creşterea şomajului indemnizat s-a datorat măririi numărului beneficiarilor de ajutor de şomaj (+138 persoane faţă de luna precedentă), în timp ce numă­rului beneficiarilor de ajutor de integrare profesională a scăzut cu 8 persoane.


Câştigul salarial mediu nominal brut la nivel naţional, în luna decembrie 2017 a fost de 3662 lei, iar cel net de 2629 lei.  Comparativ cu luna noiembrie 2017, câştigul salarial mediu nominal brut a crescut cu 8,4%, iar câştigul salarial mediu nominal net a înregistrat aceeaşi creştere de 8,4%. În judeţul Maramureş, câştigul salarial mediu nominal brut, în luna decembrie 2017 a fost de 2849 lei, în creştere cu 2,3% faţă de luna precedentă.

Pe principalele sectoare ale economiei, câştigurile medii salariale brute au fost de 2675 lei în agricultură, silvicultură şi piscicultură, de 2578 lei în industrie şi construcţii şi de 3149 lei în domeniul prestărilor de servicii.
Pe principalele sectoare ale economiei, câştigurile medii salariale brute au fost de 2675 lei în agricultură, silvicultură şi piscicultură, de 2578 lei în industrie şi construcţii şi de 3149 lei în domeniul prestărilor de servicii.
În luna decembrie 2017 câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2042 lei, în creştere cu 2,3% faţă de luna prece­dentă. Pe sectoare ale economiei, câştigurile medii salariale nete au fost în agricultură, silvicultură şi piscicul­tură de 1937 lei, în industrie şi cons­trucţii de 1856 lei şi în domeniul prestărilor de servicii de 2248 lei. Diferenţa dintre media naţională şi nivelul judeţului Maramureş este de 813 lei la salariul mediu nominal brut, respectiv 587 lei la cel net, însemnând că salariul brut şi net în judeţ, este mai mic cu aproximativ 22% faţă de media naţională. Într-o ierarhie naţională, conform ultimelor date definitive Maramu­reşul se situează pe locul 37.

Explicaţia acestei diferenţe constă, în principal, în structura ramurilor economiei judeţului.


În industrie avem sectoare în care salariile sunt mici: industria lemnului, industria confecţiilor şi textilelor, industria alimentară şi altele, în timp ce sectoarele aducătoare de venituri sala­riale bune s-au desfiinţat, de exemplu: mineritul, metalurgia, utilaje miniere, industria de maşini unelte, aparatura, accesorii şi scule, maşini de transport, institute de cercetări.
Raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum, în luna decembrie 2017, a fost de 108,1% faţă de luna corespunzătoare din anul 2016 şi de 192,9% comparativ cu luna octombrie 1990.

 

 

Investițiile la un nivel mai scăzut
 

Unul dintre cei mai importanți indicatori ai situației economice, este nivelul investițiilor. Din păcate pentru 2017, acestea au scăzut. Investiţiile realizate în anul 2017 au însumat 562 377 mii lei, în scădere cu 10,0% faţă de anul 2016. În cadrul cheltuielilor de investiţii, lucrările de construcţii deţineau 39,6% din total, în timp ce utilajele şi mijloacele de transport au reprezentat 55,3%.
Distribuţia investiţiilor realizate în anul 2017, pe activităţi, situează pe primul loc industria prelucrătoare (64,9% din total) urmată de distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 6,8%. În cadrul sectorului terţiar, ponderi mai ridicate s-au înregistrat în administraţia publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul
public 16,4%, transport şi depo­zitare 4,8%, comerţ 2,2%, sănătate şi asistenţă socială 1,3%.

Lucrările de construcţii în anul 2017 s-au realizat cu precădere în activităţile: industria prelucrătoare (47,6% din total), administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public 33,3%, distribuţia apei, salubritate,
gestionarea deşeurilor 15,1% .

Utilajele şi mijloacele de transport s-au achiziţionat cu precădere în activităţile: industria prelucrătoare (80,7% din total),comerţ cu ridicată şi cu amănuntul 3,5%, sănătate şi asistenţă socială 1,8%.
În anul 2017 investiţiile din sectorul majoritar privat au totalizat 425482 mii lei, reprezentând 69,7% din total faţă de 75,7% din total. Investiţiile din acest sector au fost orientate în principal spre achiziţionarea de utilaje şi mijloace de transport, acestea reprezentând 70,6% din volumul de investiţii realizat.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.