• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 17 Octombrie 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 12 Mai , 2017

„Speranţe de Aur” la Masa Tăcerii

Profesor universitar
Dr. Nicolae Suciu

Oraşul Târgu-Jiu a fost gazda Olimpiadei Naţionale de Fizică, ce s-a desfăşurat în perioada 24 – 29 aprilie 2017, la care a participat şi un grup de elevi din Maramureş, calificaţi în urma selecţiei judeţene. Mi se pare deosebit de inspirată această alegere pentru că, în acest oraş se află un complex artistic de mare însemnătate, nu numai pentru cultura din România, ci pentru întreaga cultură şi artă universală – Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi (1876 – 1957). Despre personalitatea artistului, Mircea Eliade sintetiza în cuvinte grăitoare astfel: „Brâncuşi pare a fi găsit izvorul de inspiraţie românească, după întâlnirea cu anumite creaţii artistice «primitive» şi arhaice, fapt care li se pare paradoxal multor critici... Geniul lui Brâncuşi se datorează faptului că a ştiut unde să caute adevăratul «izvor» al formelor pe care se simţea în stare să le creeze”. Totodată istoricul de artă italian Giulio Carlo Aragan îl consideră pe sculptorul Constantin Brâncuşi un „Genius Loci al României” şi descoperă în universul fascinant al artei acestuia, momentele cruciale ale vieţii: naşterea, iubirea, munca, creaţia, moartea. Creaţia sa are semnificaţia unei pietre de hotar între epoci, iar „revelaţia străvechii culturi îi oferă nu atât o sursă de morfologii – reale fireşte, dar reduse la un pitoresc invocat de unii exegeţi ai săi – ci mai ales o structură morală şi filosofică”.

Se cuvine să reamintim câteva considerente de ordin artistic, estetic, filosofic ce au rămas în conştiinţa şi istoria artei ale Ansamblului Sculptural de la Târgu–Jiu, conceput pentru a comemora jertfa eroilor din Primul Război Mondial şi cuprinde trei „elemente” majore încărcate de simboluri: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără sfârşit.

Masa Tăcerii (sau Masa Dacică) – cu cele 12 scaune, constituite din două semisfere tangente, devin, în înţele­gerea receptorului, clepsidre prin care se cerne timpul, iar cele două pietre de moară zămislesc incertitudini cosmice, repre­zintă profunzimi ştiinţifice ale miturilor şi calendarelor dacice, planete, zodii precum şi cele douăsprezece luni ale anului, sugerând timpul şi eternitatea.

Poarta Sărutului – sub forma unui arc de triumf, cu simboluri ce se repetă, formând un întreg sub forma cercului a două profiluri - reprezintă iubirea eternă şi sfidarea morţii.

Coloana fără sfârşit – reprezintă în aprecierea istoricului de artă francez Jean Cassou, momentul când „Brâncuşi a despicat cu dalta lui inspiraţia sculpturii mondiale în două, aşezând la graniţa dintre clasicism şi modern, Coloana fără sfârşit în frumuseţe a geniului românesc”.
Personalitatea artistică complexă şi spiritul universal al artei lui Constantin Brâncuşi o constituie şi mărturiile în timp ale prietenilor artişti de la Paris, după stabilirea acestuia în „capitala luminii”, dintre care A. Modigliani, G. Appolinaire, Marcel Duchamp, Henry Rousseau, acesta din urmă atribuindu-i profeticele cuvinte: „... tu ai transformat anticul în modern”.
M-am gândit la toate aceste întruchipări şi simboluri ale spiritului artei româ­neşti, când am aflat despre izbânda elevului Tuş Traian Rareş, clasa a VI-a la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare, care a fost răsplătit la această Olimpiadă Naţională de Fizică cu Medalia de Aur din partea Societăţii Române de Fizică. Bucuria pe care
mi-a relevat-o dialogul cu acest elev a constituit pentru mine încă un prilej de speranţă şi de bucurie a ceea ce înseamnă şcoala românească, calitatea şi performanţele învăţământului acolo unde există implicare din partea ca­drelor didactice şi a elevilor.
„Participarea la această Olimpiadă Na­ţio­nală a constituit pentru mine o experienţă frumoasă, cu provocări şi înfruntări pe măsură, precum şi o înţelegere şi cunoaştere a culturii şi istoriei locurilor prin excursiile de do­cumentare de la Complexul sculptural Constantin Brâncuşi, de la mănăstirile Tismana, unde am vizitat muzeul cu obiecte de cult manuscrise şi icoane vechi, am aflat mai multe despre ctitorul acestei mănăstiri, Nicodim, despre Tezaurul Băncii Naţionale a României (muzeu) şi despre mănăstirea Lainici cu frumoasele şi expresivele fresce din perioada lui Constantin Brâncoveanu.
Olimpiada a fost organizată cu deschi­derea pentru noi prietenii cu copiii participanţi din ţară, din Moldova, Banat, Muntenia.
Au participat la această categorie de vârstă, 136 de copii din ţară şi din Bu­cureşti, găzduiţi de şcoli cu rezonanţă istorică (Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu), iar subiectele au avut un grad de dificultate ridicat la cele două probe, practice şi teoretice, mobilizându-mă creator în înfruntarea cu acestea.
Vreau să mulţumesc Domnului Pro­fesor de fizică Plitan Petrică, precum şi tuturor cadrelor didactice din Colegiul Naţional «Gheorghe Şincai», care m-au susţinut în realizarea acestor perfor­manţe. Totodată am obţinut Diploma de Menţiune din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. Au participat şi 2 elevi din Târgu Lăpuş, astfel că totalul diplomelor sunt următoarele, pentru delegaţia din Maramureş: 3 menţiuni de onoare din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz din partea Societăţii Române de Fizică”.
Întrebându-l despre conexiunile dintre fizică şi artă acesta mi-a mărturisit că: „Fizica cu matematica, alături de chimie constituie ştiinţele de bază pe care le regăsim în tot ceea ce ne înconjoară. Fără acestea cred că nici aceste realizări artistice nu ar fi putut fi înfăptuite...!”.

Despre performanţele disciplinelor de fizică, se cuvine să mai amintim doar că în aceste zile, 7– 13 mai 2017, se desfă­şoară la Torino, în Italia, Conferinţa Internaţională de Fizică QUANTUM 2017 la care participă şi un fost absol­vent al Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare (e adevărat, de acum zece ani!), doctorand şi asistent în cercetare la Institutul Naţional de Fizică „Horia Hulubei” din Bucureşti, este vorba despre Suciu Şerban.
„Artistul trebuie să ştie să scoată la suprafaţă fiinţa din interiorul materiei şi să fie unealta care dă la iveală însăşi esenţa sa cosmică într-o existenţă cu adevărat vizibilă” -  Constantin Brân­cuşi.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.