Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Luni , 29 August , 2022

Spaima justificată (IV)

de Stefan Gonczi

(a patra parte)

Întrebare: Despre politicile economice a guvernelor?!
Răspuns: Spre deosebire, guvernele au acumulat deficite bugetare pe bandă rulantă. În lupta cu această pandemie nemiloasă, statele au recurs, pe bună dreptate, la „whatever it takes” din punct de vedere bugetar. Astfel, eforturile bugetare necesare luptei împotriva pandemiei și injecțiile de lichiditate pentru susținerea economiei au reactivat, previzibil, spirala deficite bugetare – datorie publică.
Efectele economice ale pandemiei se reflectă fidel în dinamica datoriilor publice. Estimările pentru anul 2022 arată creșteri semnificative ale ponderii în PIB a datoriei publice, pentru majoritatea statelor UE, comparativ cu anul 2019.

Î.: Cum este în lume și comparație cu România?
R.: De exemplu, în raport cu media UE, pentru China, Marea Britanie și SUA sunt estimate creșteri mai puternice ale datoriei publice ca pondere în PIB. În cazul României, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată în 2022 cu circa 17 puncte procentuale peste nivelul din 2019, creștere superioară mediei europene. Această dinamică accentuată a datoriei publice se datorează faptului că România a intrat în pandemie cu o situație bugetară fragilă, trăgând după sine povara pro-ciclică a celor mai mari deficite din UE în anii de dinaintea crizei.

Î.: Dați câteva exemple privind creșterea datoriei publice?
R.: În perioada 2019 – 2022 datoria publică a crescut cel mai puțin cu 4% în Luxemburg și cel mai mult în Belgia cu 15 %. Țările din U.E 27 cu 13%, iar în zona E.U. cu 14 %.

Î.: Deci?!
R.: Creșterea puternică a datoriilor publice în ultimii ani ne arată că abia de acum înainte vom plăti costurile economice ale pandemiei, prin eforturile de reducere a deficitelor bugetare și sub forma dobânzilor înalte și a inflației în creștere.
Măsurile de salvare economică din anii pandemiei aduc acum și nota de plată. În acest sens, putem spune că inflația actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei-corona.