Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Miercuri , 6 Februarie , 2019

Sorin Bota explică: Operaţiunea ICEBERG la companiile mari!

de Nicolae Teremtus

Deputatul maramureşean a susţinut tot timpul interesele firmelor româneşti în raportul cu firmele mari, cele ve­ni­te să dezvolte afaceri în România. Bota nu contestă rolul marilor jucători de pe piaţa românească, dar ar dori un tratament corect faţă de partenerii din ţară.

„Am solicitat acestea deoarece marile companii, în unele cazuri (mai ales în domeniul construcțiilor), induc în economia românească (în rândul companiilor românești partenere ale lor), starea de faliment sau pseudo-faliment și perturbă activitatea acestora și comportamentul lor fiscal corect, din cauza refuzului de a le plătii conform contractelor încheiate (de a le recunoaște lucrările și serviciile prestate), printr-un comportament abuziv. Companiile românești se află astfel în situația de a da faliment, de a nu-și putea plăti angajații și dările la stat, intrând astfel într-o „coliziune” cu fiscul din cauza comportamentului companiilor mari”, a spus deputatul maramureşean.

Sorin Bota a făcut o referire şi la Aso­ciaţia Diriginţilor de Şantier din România, nemulţumiţi de situaţia în domeniul construcţiilor.
„Prestează servicii şi nu sunt plătiţi. Fir­mele mari care au contracte de antre­priză, care se încadrează la mari contribuabili, îşi bat joc de firmele mai mici, care le fac servicii! Le amână plă­ţile, le taie din deviz, din devizul afe­rent facturilor cu ceea ce au prestat, îi pun să facă ore suplimentare pe care nu le mai recunosc”, a spus Bota.
Deputatul maramureşean a menţionat că nu ai unde reclama un astfel de comportament, sau dacă te apuci de reclamat nu mai ai loc la masa celor care lucrează.
„Faci conciliere şi te duci în instanţă. După doi, trei, patru ani poate câştigi, dacă între timp nu ai intrat în faliment. Ai făcut chestiunea asta, nu îţi mai dă de lucru! Ce să modifici în legislaţie? E înţelegerea părţilor. Ar trebui să facem legislaţie ca ei să semneze contracte? Da! Trebuie modificată legislaţia, dar la nivel general. Astfel încât, cei care au astfel de contracte să fie obligaţi ca
într-un termen de… să facă plăţile. Indiferent de ce mofturi au ei în cap. Dacă au mofturi, ei să dea în judecată şi să ceară, sau să rezilieze şi să nu mai lucreze, nu invers.

Cei mici nu au nicio şansă. Au fost date ordonanţe, contestate, a fost o legislaţie care, din punctul ăsta de vedere, să reglementeze puţin. Dar nu o pun în aplicare. Beneficiarii, care sunt de regulă instituţii publice, dar acelaşi lucru îl întâlnim şi în relaţiile între entităţi private, în toate situaţiile comportamentul este acelaşi. E clar că be­neficiarul nu ar trebui să facă plăţile dacă între antreprenorul general şi subantreprenor nu sunt închise decontările. Avem un cerc vicios. Ăla nu primeşte bani, nu plăteşte TVA-ul pentru factura dată, nu-şi mai plăteşte furnizorii, salariaţii şi… iată falimentul. În ţările din vest nu se întâmplă astfel de chestii.
Este o disciplină financiară care func­ţio­nează. Sigur! Ţepe date de cel care are banul în mână mai există, dar nici procesele, acolo, nu durează trei ani de zile.
Aici la noi, dacă nu ai bani de avocat, te mai pune să şi timbrezi. Tu nu ai încasat nimic şi trebuie să pui timbru de maxim 10%, iar omul nu mai are după ce să bea apă.

Cu miniştri hotărâţi din sfera beneficiarilor sau gestionarilor de investiţii publice mari s-ar putea face, dar fiecare are alte preocupări. Numai soarta celor care lucrează în economie şi în proiectele mari de investiţii nu îi preocupă pe cei care ocupă funcţii executive. De la directorii de Companii până la cei care sunt numiţi politic în diferite poziţii şi trebuie să supravegheze această zonă investiţională. Esti­mez că 50% din sectorul construcţiilor este un sector gene­rator de probleme în economie. Când ar trebui să fie un motor economic. Este motor economic pe hârtie. Sper ca în urma acestui control să fie trase anumite concluzii clare care să ducă la o schimbare a legislaţiei, în sensul înăspririi măsurilor pentru cei care au un comportament neadecvat, de cvasimonopol şi de forţă în raport cu parte­nerii de afaceri pe care îi au”, a spus Bota.

 

 

Deputatul de Maramureş a vorbit şi de situaţia de la Constanţa, locul unde a început operaţiunea.

„Faptul că a început la Constanţa este bine. Eu le recomand inspectorilor să caute motivele pentru care România, astăzi, este ocolită de către marile fluxuri de mărfuri. România a pierdut în ultimii cinci ani, 50% din fluxul de mărfuri care trebuia să intre în România prin Portul Constanţa, pentru noi sau pentru ţările UE. Cauzele sunt modul defectuos de vămuire şi taxare la frontieră, care sunt probleme ale Ministerului de Finanţe prin organismele pe care le are în subordine! Şi proasta stare a infrastructurii din Portul Constanţa în România. Căile ferate şi lipsa de autostrăzi, dar şi taxele mari pe Canalul Dunăre - Marea Neagră.
În plus, este un spaţiu limitat de depozitare şi de operare a mărfurilor în Portul Constanţa din cauza lipsei de investiţii în asemenea obiective, dar şi lipsa de modernizare a danelor Portului. Peste toate mai avem şi birocraţia aferentă… funcţionarii care se bagă în seamă, când avem un flux mare de mărfuri, precum ursul la miere!”, a încheiat deputatul maramureşean, Sorin Bota.