Sondajul GAZETEI. Maramureşenii şi istoria

De mici, suntem învăţaţi că Maramureşul e o zonă specială, iar maramureşenii sunt nişte oameni deosebiţi. Suntem, cu toţii, mândri de Maramureş şi de originea noastră maramureşeană. De ce? Ce face special acest colţ de ţară? Care sunt cele mai reprezentative personalităţi şi momente din istoria locală? Ce elemente alcătuiesc brand-ul numit Maramureş? Şi dacă maramureşenii au fost mereu viteji şi curajoşi, cum au fost „duşmanii” lor şi, mai ales cine? Sunt câteva întrebări la care GAZETA de Maramureş a vrut să afle răspunsul printr-un sondaj realizat cu mijloace proprii, pe un eşantion reprezentativ de persoane. Rezultatele sunt cel puţin surprinzătoare.

Românilor (iar maramureşenii nu fac excepţie) le place istoria. Dar nu neapărat istoria adevărată. Ci istoria povestită, istoria din manuale, din legende, din clişee şi, mai ales, din filme. De-a lungul vremii, în mentalitatea colectivă s-au impus o serie de stereotipuri, ridicate cu vremea la rangul de adevăr absolut. Nimeni n-o să mai contrazică azi afirmaţia că Mihai Viteazul a unit la 1600 Ţările Române, deşi acestea erau unite deja în 1595, sub Sigismud Batory.

Apoi, deşi au trecut 23 de ani de la Revoluţie, educaţia comunistă îşi face încă simţită prezenţa. În istorie, cei 23 de ani numiţi de noi drept o tranziţie nesfârşită sunt doar un mizilic. Pentru apariţia unei noi generaţii e nevoie de cel puţin 25 de ani. Ciudat e că, nici tinerii care s-au şcolit după 1989 nu par să-şi fi schimbat prea mult mentalitatea faţă de părinţii lor, semn că istoria se învaţă întâi în familie.

Maramureşul a fost întotdeauna un ţinut care a devenit sinonim cu vitejia şi patriotismul. Sau cel puţin aşa ne place nouă să credem. Aproape toţi locuitorii judeţului sunt mândri de originea lor şi afirmă cu mândrie că sunt descendenţi ai dacilor liberi, sunt urmaşii voievozilor Bogdan şi Dragoş. Şi totuşi? Ce argumente au? Cine sunt personalităţile, momentele şi elementele cu care ne argumentăm patriotismul local?

Pornind de la aceste întrebări, GAZETA de Maramureş a iniţiat un proiect inedit: un sondaj pe teme de istorie şi cultură locală, cu 5 întrebări, realizat pe un eşantion reprezentativ, format din populaţie cu vârsta peste 18 ani, în general persoane active şi instruite. Rezultatele sunt surprinzătoare.

Într-un sondaj naţional realizat recent de Inscop Research, în perioada 10-17 septembrie, 95,2% dintre respondenţi consideră că Mihai Viteazul este figura cea mai importantă din istoria românilor, urmată de Ştefan cel Mare, cu 94,9% şi de Mircea cel Bătrân şi Alexandru Ioan Cuza, după cum au răspuns 92,3% dintre români. Vlad Ţepeş a fost apreciat ca fiind un personaj important de 89,7% dintre cei intervievaţi, în timp ce Constantin Brâncoveanu încheie topul domnitorilor de seamă cu 78,9% dintre răspunsuri.

Rezultatele demonstrează că românii consideră Unirea drept cel mai important eveniment din istoria ţării şi implicit, îi consideră importanţi pe domnitorii care au luptat pentru ea, de aceea Mihai Viteazu ocupă locul I. Culmea e că, Ferdinand, nu apare pe podium...

Percepţia Maramureşenilor despre istorie nu diferă prea mult de cea de la nivel naţional. Şi maramureşenilor le plac modelele de lideri curajoşi, dârji, viteji. De aceea poate, la întrebarea: „Care credeţi că este cea mai importantă personalitate din istoria Maramureşului?”, cei mai mulţi respondenţi, 38,34%, au răspunsul Pintea Viteazu, 20% Gheorghe Pop de Băseşti, numai 6,67% îl consideră important pe Ioan Mihaly de Apşa, pentru deputatul Ilie Lazăr nu a optat niciun respondent, iar Bogdan Vodă şi Dragoş Vodă au obţinut 16,67%, respectiv 15% dintre opţiuni. 3,32% dintre respondenţi au ales varianta: „nu ştiu”.

Rezultatul e cel puţin surprinzător, dintr-un anumit punct de vedere. Întrebarea nu menţionează ce înseamnă important, tocmai pentru a lăsa la latitudinea respondenţilor conotaţiile ei. Iar pentru maramureşeni, important se pare că înseamnă notoriu. De aceea, cei mai mulţi au optat pentru Pintea Viteazu, care e mai mult personaj de legendă, decât personaj istoric, semn că baladele circulă mai repede decât informaţiile istorice. Iar un aport important l-a avut cu siguranţă şi filmul în care rolul haiducului a fost jucat de Florin Piersic, pe când Gheorghe Pop de Băseşti a rămas în cărţile de istorie doar…

Rezultatele sunt şi mai interesante dacă le analizăm prin prisma răspunsurilor la cea de-a doua întrebare: „Care credeţi că este momentul istoric cu cel mai mare impact asupra istoriei Maramureşului?”. 31,67% dintre respondenţi au optat pentru Unirea din 1918, deşi numai 20% au optat la întrebarea anterioară pentru Gheorghe Pop de Băseşti, semn că maramureşenii nu fac legătura între preşedintele Marii Adunări Naţionale şi Unire, sau nu ştiu acest lucru. Însă, procentul covârşitor al respondenţilor, 40% au optat pentru „pierderea Maramureşului din dreapta Tisei”. Numai 10% consideră că cel mai important eveniment din istoria judeţului este rezistenţa anticomunistă şi, 13,34% consideră importantă mutarea capitalei administrative a judeţului la Baia Mare. 4,99 au răspuns că nu ştiu.

Prin cea de-a treia întrebare am vrut să aflăm: „Cine a avut cea mai nefastă influenţă asupra Maramureşului?”. Cei mai mulţi au optat pentru Ungaria, 38,33%. Pe locul doi se află Rusia, cu 26,67%, ceea ce arată că, deşi maramureşenii consideră pierderea Maramureşului din dreapta Tisei drept cel mai important eveniment istoric, nu asociază acest fapt cu URSS şi nici cu comunismul, pentru că, în aceste condiţii, procentul ar fi fost undeva la 50%. Ucraina şi Tătarii au obţinut acelaşi procent, 15%, în mod surprinzător, semn că rănile din trecut au aceeaşi putere ca şi cele recente, iar 5% au răspuns că nu ştiu.

Am vrut apoi să aflăm ce înseamnă mândria de a fi maramureşean: „Care este cel mai reprezentativ element pentru Maramureş?”. Cum era de aşteptat, cei mai mulţi respondenţi au optat pentru porţile de lemn - 35% şi bisericile vechi - 38.34%. 11,67 au ales Cimitirul vesel, numai 1,67% Ariile Naturale. Culmea, niciunul dintre cei chestionaţi nu au optat pentru Colonia Pictorilor şi Şcoala de pictură băimăreană. În schimb, 1,17 au ales horinca şi 1,67% florile de mină, iar un procent important, 10,48% au răspuns că nu ştiu.

Cele mai surprinzătoare răspunsuri le-am primit la ultima întrebare: „Care credeţi că este cea mai prosperă perioadă din istoria Maramureşului?”, unde cei mai mulţi au ales perioada comunistă- 33,34%, deşi cei mai mulţi respondenţi s-au format după această perioadă. 28,34% au optat pentru perioada interbelică, 18,34 au ales perioada vechiului Comitat al MM. Interesant e că numai 5% consideră prosperă perioada postdecembristă şi alţi 8,34% perioada de după aderarea României la UE, semn că maramureşenii nu sunt totuşi eurosceptici. Şi la această întrebare 6,64% au răspuns că nu ştiu.

Altfel spus, Maramureşul înseamnă, potrivit sondajului: Pintea Viteazu, Unirea, Maramureşul din dreapta Tisei, biserici şi porţi de lemn şi... perioada comunistă.