Bdul Traian, Bloc 23, Ap. 9
Baia Mare, România
0362-401.331; 0362-401.332
office@gazetademaramures.ro
Vineri , 23 Martie , 2018

„Sita de ceară. Istorii din istoria unui ținut transilvan”

de Ioan Botis

Ioan BOTIŞ   

Arealul teritorial în care s-a efectuat investigația care stă la baza prezentei lucrări reprezintă o zonă de margine, un topos de perfect sincretism cultural, ca mai toate ariile de frontieră culturală și etno-lingvistică. Geografic, ea se situează în partea de miazăzi a județului Satu Mare, pe teritoriul aproxi­mativ de sub jurisdicția a două cetăți puternice de altădată, Ardudul și Beltiugul, bastioane importante ale feudalității transilvane timpurii. Este o zonă de o mare diversitate etnică și antropologică, în care s-au produs schimburi și transmiteri culturale biunivoce, sincretisme și contaminări.

Autorul ține să sublinieze faptul că nu a fost o cercetare etnologică sau antro­pologică și nici una sociologic istorică, demersul nu a urmat o metodă de investigație consacrată, respectiv chestionarul cu întrebări prestabilite. A fost aleasă, la granița dintre genuri, într-o abordare fluidă și cu totul necon­ven­țională, soluția interviului cvasi-jurna­listic, alert și adesea polemic. A rezultat un caleidoscop de experiențe umane și colective mai mult decât incitante: patetice și frisonante uneori, ludice și șăgalnice altădată, dar întotdeauna aducând un cuantum notabil de infor­mație, de noutate sau de perspectivă personală și originală.

Poveștile relatate în interviuri au o încărcătură sentimental subiectivă, precum și o conotație general culturală, etnică sau comunitară. „Odată consemnate, aceste istorii sunt salvate din malaxorul nemilos al uitării ori al desuetudinii și devin parte dintr-un tezaur memorial al comunității, al urbei sau al ținutului”, afirmă George Achim. Autorul a stat de vorbă cu peste 50 de oameni, consemnând mărturiile acestora în 41 de interviuri. În câteva dintre acestea apar și martori sau naratori secundari care complinesc mărturia naratorului principal.
Interviurile au fost realizate și redactate în exclusivitate de către autor. Trans­crie­rile fișierelor audio, tehnore­dac­tarea computerizată și corectura au fost asigurate, prin contribuții de pondere diferită, de către următoarele docto­rande și masterande de la Facultatea de Litere a UTCN / CUNBM, membre ale echipei de cercetare: Simina Pop, Ligia Buzsor, Felicia Micle, Denisa Cărăian, Ceciclia Bogza, Andreea Tămășan, cărora autorul le mulțumește călduros. De asemenea, autorul mulțumește pentru sprijinul acordat în realizarea cercetării și redactării acestei lucrări Primăriei orașului Ardud, Primăriei comunei Beltiug, Muzeului Județean Satu Mare, Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Maramureș și Facultății de Litere a UTCN / CUNBM.

Există relatări, confesiuni ale unor oameni care au trecut prin experiențe-limită, adesea dureroase și traumatice, din existența lor: experiența războiului, a lagărelor de concentrare sau pierderea proprietăților în timpul colectivizării agriculturii. Cei care au trăit astfel de experiențe sunt din ce în ce mai puțini și de aceea mărturiile lor sunt extrem de prețioase.

„Fizionomiile conjuncte, etnoculturale și socio-antropologice ale spațiului, precum și dinamica evoluției lor interne ori cea a relațiilor inter grup, au constituit, deopotrivă, premiza și finalitatea demersului nostru investigativ, ipos­taziat în cartea de față (...) Imaginea caleidoscopică pe care o oferă tabloul prezent poate da seama, suficient de exact și de convingător despre dinamica social-antropologică și despre compulsiunile profunde, intrinseci, ale unui spațiu deschis și fluid, de interferențe și sincretisme”, afirmă George Achim.

Volumul cuprinde șapte capitole: „Șvabii”, „Românii”, „Maghiarii”, „Țiganii”, „Ucrainenii”, „Ceangăii”, „Meserii, ocupații și meșteșuguri”, la care se adaugă o secțiune ce cuprinde cincizeci de ilustrații color realizate în timpul documentării. Sunt evocate tradiții, obiceiuri și secvențe rituale ale existenței comunităților amintite: gastronomie, vestimentație, ritualuri agrare și religioase, sărbători și practici specifice, meșteșuguri și grai.

 

 

O cercetare de istorie orală, de antropologie culturală și de istoria mentalităților
 

„Cartea de față nu e un exercițiu de nostalgie, cu toate că uneori o umbră de dispoziție retrospectiv elegiacă se mai desprinde de paginile ei. Este, mai degrabă, un discurs despre memoria și identitatea unor oameni, a unor comunități și a unui ținut de margine geografică românească, în timpuri aspre și deloc îngăduitoare, «in dürftiger», cum spune poetul (...)
Istoria și tradiția unor grupuri etnice, sociale sau ocupaționale, convertite în memorie, laolaltă cu narativul biografic individual sau colectiv, devin sursă și metodă de legitimare și de diferențiere identitară. Despre toate acestea va fi vorba în cartea de față pe care cu greu am putea-o încadra într-un gen proxim, ferm definit. Ea este deopotrivă o cercetare de istorie orală, de antropologie culturală ori de istoria mentalităților, din care nu lipsește nici tenta investigativ polemică a demersului jurnalistic (...)
Români, șvabi, unguri, ruteni, țigani sau ceangăi alcătuiesc astăzi mozaicul demografic și cultural al acestui areal pluriform, mobil și provocator. Cercetarea din care a rezultat cartea de față, o întreprindere temerară a cărei amplitudine nu am bănuit-o la începutul demersului nostru științific, a urmărit să-i identifice profiluri și trăsături etno-spirituale proprii diferitelor grupuri. Ele s-au conturat, sublimate adesea în recitative de mare spectaculozitate, prin narațiuni biografice ori povestiri de viață comunitară, desprinse din evenimentele și lecțiile istorice ale ultimului secol, dar mai ales prin poveștile locului, situate în limbul îngust și imprecis dintre legendă și automistificare, pe care diverși membri ai comunităților mai sus pomenite de vârste, ocupații și experiențe de viață foarte diferite, le-au istorisit, cu nedisimulată emoție a confesiunii.”
George Achim