• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 17 August 2017

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Joi , 13 Aprilie , 2017

Şcoala maramureşeană – revista dascălilor din Maramureş

În Eminescu şi şcoala, prof. Mugur Voloş prezintă modul în care s-a raportat Mihai Eminescu la şcoala timpurilor sale şi care „ar trebui să prezinte pentru noi, azi, nu doar un interes anecdotic, ci şi o valoa­re paideutică, în special pentru guvernanţii propunători de politici educaţionale”. Concluzia autorului este aceea că o analiză a publicisticii emi­nes­ciene, făcând abstracţie de ceea ce este  inactual şi reţinând ceea ce este folositor, poate fi benefică pentru edu­caţia şi edificarea acestui neam.

Cea de a şasea ediţie a concursului in­terliceal judeţean „Reverberaţii emines­ciene” este prezentată de prof. Crina Borcut. Obiectivele urmărite de acest concurs sunt constituirea unui context de spiritualitate şi comunicare la nivel judeţean, stimularea receptării pluridimensionale, transdisciplinare, a creaţiei eminesciene şi maioresciene, crearea unui spirit emulativ între elevii cu talent filologic ai colegiilor şi liceelor din judeţ.

Mai multe articole se referă la Eroii de la Borşa, un film documentar care, aşa cum afirmă Nicoară Mihali „vor­beş­te despre o lecţie de istorie ui­tată, lecţia despre dragostea in­terzisă, despre iu­birea dintre oameni, despre toleranţă  şi despre război”. 
Despre Ideea de tole­ranţă scrie Vasile Gaftone, consi­derând-o una dintre cele mai complexe sisteme ideatice ce carac–terizează evo­luţia politică modernă şi tardo­modernă a ţării-insulă (Anglia), a continentului (Europa) şi a Lumii Noi (Statele Unite ale Americii şi Canada). Aceste trei linii de evoluţie au rădăcini comune, dar trebuie separate.

Prof. Dumitru Borda prezintă în Isto­riografia Maramureşului preocupările istoriografice ale unor personalităţi care şi-au desfăşurat activitatea pe plan local  şi ale căror cercetări au avut o continuitate, reuşind să elaboreze studii ce au trezit interesul istoricilor consacraţi şi care au marcat trepte superioare de la o etapă la alta.

În Marin Preda. Temele obsedante, prof. Anca Vanea scrie despre modul în care Marin Preda a tratat temele majore ale societăţii şi ale lumii vremii sale. „Aceste teme se interferează aproape în fiecare dintre romanele lui Marin Preda, oferind ansamblului cuprinderea de frescă a câtorva decenii din istoria României contemporane, deceniile pe care autorul le-a cunoscut cel mai bine din clipa când a luat decizia de a deveni scriitor”, afirmă Anca Vanea.

Nicoară Mihali scrie despre dramaturgul Flavius Lucăcel (născut la Aluniş) şi teatrul acestuia, „o parabolă despre viaţa oamenilor simpli care se înghesuie la decoraţii”, despre spectacolul Zorba’s Dionysos, regizat de Marcel Ţop, despre Omul de sub mască, un articol despre simbolurile foarte complexe ale măştilor folosite în timpul sărbătorilor, şi despre Copiii vânduţi pe fereastră, un obicei incredibil, cu co­­­notaţii profunde, care se mai păstrează încă în satele din Maramureş. Este vorba despre copiii vânduţi pe geam, pe sume derizorii, pentru a fi scăpaţi de la o moarte sigură sau de la o boală foarte grava, aşa cum este epilepsia. În credinţa populară, dacă unui copil bolnav i se schimba numele  şi era „vândut” pe geam, i se schimba şi destinul, reuşind să păcălească în acest fel boala şi moartea.
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.