Salvati Aeroportul Baia Mare!

* Aeroportul International Baia Mare se afla la o cotitura. Nu are tehnica moderna pentru dirijarea curselor, nu are un spatiu adecvat unui Aeroport International. Incet, incet operatorii aeronautici renunta la serviciile oferite de Baia Mare. Bezna izolarii cuprinde din nou partea de nord a Romaniei. Fara drumuri, fara avioane, Maramuresul va fi un judet de rangul doi, sau poate chiar trei. Este scenariul pesimist, dar probabil numai daca autoritatile nu fac ce este de facut. Ceasul al doisprezecelea a trecut, poate 13 va fi numarul norocos. Dupa ce ministrul Radu Berceanu s-a distrat cu drumurile din nord, in sensul ca a taiat ca din cozonac proiectele maramuresene, a venit randul Aeroportului sa fie pus in pozitia de asteptare. GAZETA de Maramures va prezinta, intr-o nuanta de mov, situatia uneia dintre cele mai importante institutii: Aeroportul. Puntea rapida spre restul tarii si lumea larga, Aeroportul baimarean a fost declarat international in urma cu aproape trei ani. Atunci s-au deschis usile spre oportunitatile de modernizare. S-a dorit ca Baia Mare sa devina un nod aviatic important. Ne amintim cu nostalgie cum eram anesteziati, pe principiul flacarii violet, cu povesti cu firme ce vor opera de pe aeroportul nostru, cu rute inspre toate punctele cardinale. In acel an, Baia Mare a devenit un fel de buric al Ardealului. Aveam un drum Rapid care urma sa ne lege de autostrazile europene, aveam avioane care ne-ar fi dus la Roma, Viena sau Madrid, aveam tunel, un drum al nordului, centura peste Baia Mare si multe altele. A fost o perioada de efervescenta investitionala incredibila. Noi, ca prostii din poveste, am crezut ca vom iesi din sfanta izolare. Pe langa judetul nostru, dar mai ales in sud si in estul Romaniei, politicienii de acolo au stiut sa traga bani si investitii. Ei aveau drumuri, aeroporturi, poduri si toate premisele unei dezvoltari economice. Vazand ca toate aceste cai rutiere, feroviare si aero ne ocolesc, am inceput sa strigam ca din gura de sarpe: „Nesimtitilor! Pe noi cui ne lasati?” Ne amintim de replicile social-democrate de la inceputul anilor ’90. „Nu va fie frica! Va vom scoate din izolare”. Si ne-au scos. Toate guvernele care s-au perindat pe la conducerea Romaniei au avut grija de noi. Toti au luat cate ceva. Ca amintire, probabil. Din 1997 a fost pus lacatul pe mineritul de aici, pe metalurgie, pe industria prelucratoare, industria usoara si multe alte industrii. Nu au fost date fonduri pentru nici un metru de drum national. Doar plombe si promisiuni. Baia Mare a fost scoasa din toate cartile de dezvoltare economica, a fost sabotata si este in continuare. Pentru reusita unui proiect precum Millennium s-au dus lupte incredibile in culisele politicii romanesti. Acum ne mandrim cu el, dar gustul amar ramane. Pentru Drumul Rapid s-au dus alte lupte cu cei unsi cu toate alifiile. S-a ajuns sa fie subiect de discutii intre guvernul Romaniei si cel al Ungariei. A fost semnat un protocol intre cele doua state vecine si prietene. Si cui i-a folosit? Radu Berceanu a sters totul cu o singura miscare din incheietura mainii. Ba a mai spus si o traznaie mare cat Casa Poporului: „Un drum rapid cu un singur fir de circulatie este suficient!”. Altfel spus, un drum obisnuit. Cei care credeau ca vor ajunge la Viena in cateva ore s-au resemnat. In acest context a ramas Aeroportul. Solutia momentului de a iesi din izolare. De la declararea acestui Aeroport ca fiind international au trecut trei ani. Nu s-a facut nimic, desi autoritatile si-au asumat niste obligatii. Singurele realizari, daca pot fi numite asa, au fost deschiderea unor birouri ale institutiilor necesare pentru functionarea unui Aeroport International: Punct de trecere frontiera, post Politie Transporturi Aeriene, Birou fito-sanitar, sanitar-veterinar, Birou vamal. Schimbarea puterii la nivel de judet in urma alegerilor locale a tulburat si mai mult situatia Aeroportului International. Au fost anulate licitatiile organizate pentru executarea lucrarilor necesare la cladirea Aeroportului si cele pentru marirea pistei si modernizare. A fost un scandal de pomina. Desi judetul are 200 de milioane de lei (dintr-un imprumut de 700 de milioane) pentru demararea lucrarilor, stam cu banii in cont, asteptand vremuri mai bune. Atunci liberalii au fost acuzati de democrat-liberali ca au interese. S-au reluat toate procedurile. Nu intram in amanunte deoarece riscam sa nu mai iesim. Zilele trecute au fost prezentate in fata consilierilor judeteni proiecte de hotarare legate de Aeroportul International. De aceasta data nu au fost de acord consilierii liberali si cei de la PSD cu proiectele propuse. Ca in filmele cu…am asistat la acuzatii, din partea celor doua grupuri de consilieri, de interese si asa mai departe. „Perspectiva este atat de sumbra ca va fi nevoie de muti ani pentru a reveni la perspectiva pe care o aveam in urma cu doi-trei ani. La Aeroport, de un an si jumatate, pierdem toate cursele de pe el si vom ramane izolati de restul tarii, al lumii. Daca luam in calcul si faptul ca a cazut drumul Rapid, ca a cazut drumul Nordului cu centura Baii Mari, ca toate drumurile nationale sunt de necirculat inspre toate directiile, se spune pe toate canalele media, putem spune ca am fost lasati de izbeliste. Ce este mai trist, nu exista nici macar speranta ca peste patru-cinci ani sa inceapa repararea acestor drumuri. De Baia Sprie – Barsana ce sa mai vorbim! O investitie de treizeci de milioane de euro care sta”, a declarat consilierul liberal Marinel Kovacs. Fostul prezident al CJ a criticat proiectele legate de Aeroport. „Nimeni nu se opune dezvoltarii Aeroportului, dar suntem intr-o situatie ciudata. Dupa ce a fost stopata investitia care urma sa se realizeze acolo, in urma cu un an si jumatate, se vine cu un studiu de fezabilitate realizat de o firma din Bucuresti, desi licitatia a fost castigata de o firma din Finlanda. Din cate stim noi, proiectul nu a fost niciodata dezbatut cu cei de aici, iar la prezentarea lui nu a venit nimeni din partea proiectantului (S.C. Consilier-Construct Bucuresti n.red.).Costul pentru etapele prevazute este de 43 de milioane de euro. Enorm!”, a spus Kovacs. Consilierul liberal a mai explicat ca din cauza balbaielilor administrative s-a pierdut sistemul de ghidare al zborurilor: Instrument Landing System (ILS), sistem care a fost dat Aeroportului din Satu Mare, a afirmat Kovacs. El a intrebat de ce capacitatea de transport marfa (terminalul cargo) este doar pentru 100 de tone pe luna. Kovacs il acuza pe Mircea Man, presedintele Consiliului Judetean, ca din cauza domniei sale s-au pierdut curse interne si cele pe relatia externa. Man a respins acuzatiile. Presedintele CJ a spus ca el este pentru dezvoltare, dar aceasta trebuie facuta dupa aprobarea indicatorilor tehnico-economici propusi de proiectul realizat de firma bucuresteana. „S-ar putea sa modernizam Aeroportul cu pista pentru Boenig si sa nu vina nimeni sa opereze aici. Trebuie sa facem lobby ca Aeroportul sa fie un punct de intrare in Maramures. Dupa cum criticati ar trebui sa spunem: stop investitii, sa zugravim si… Noi avem doar sapte milioane de euro, si acestia imprumutati. Eu am facut demersuri pentru a veni firme care pot aduce si banii necesari investitiilor de la Aeroport, dar nu putem negocia doar noi, asa…Sunt foarte multe oferte si din tara si concerne straine, trebuie doar sa stim ce vrem. Anuntam public si vor veni ofertele”, a declarat Man. Evident ca lucrurile au ramas in ceata. Consilierii PNL si PSD considera ca proiectul prezentat in CJ este suspect, iar Man ii acuza ca se opun dezvoltarii. Dincolo de disputa politica ramane realitatea nuda. Pierdem timp, iar judetele din jurul nostru se dezvolta din punct de vedere al infrastructurii. Pentru a ne lamuri am vorbit si cu Mihai Patrascu, comandantul Aeroportului. Acesta este specialist pe proiecte, pe problematica Aeroportului, a operatorilor. El a adus mai multe firme care au operat pe curse din Baia Mare, dar este nevoie de cateva modernizari si utilari cu aparatura moderna. Patrascu crede ca s-ar putea realiza multe cu bani mai putini. Prima durere a Aeroportului este cea legata de dirijarea traficului. In Baia Mare este singurul aeroport unde mai exista un radar care dirijeaza traficul. Radarul „vede” de la capatul pistei spre avionul ce se pregateste sa aterizeze. Cei din turnul de control ii ghideaza pe piloti dupa datele radarului. Daca este ceata, la 1000 de metri e imposibil de aterizat, sau extrem de periculos. Ar fi o aterizare „in orb”. Din acest motiv multi piloti refuza sa aterizeze in Baia Mare. Tot din aceasta cauza au plecat si firme ce au operat aici (austriecii). Prima urgenta este rezolvarea sistemului ILS, un sistem de ghidare cu fascicole laser si sistemul de balizaj. Ca fapt divers, balizele de pe Aeroportul nostru sunt de fapt becuri incandescente de 150 de wati. Multi piloti cer o luminozitate mai mare, iar operatorii baimareni nu au decat pozitiile „on-off”. „Problema cea mai importanta este ILS-ul si balizajul. Sistemul de ghidare se primeste daca facem demersurile (si s-au facut), iar balizajul trebuie cumparat. Costa cam doua milioane de euro. Un sistem modern in sase trepte de luminozitate. ILS si balizajul trebuie lucrat in acelasi timp cu modernizarea pistei. Impreuna cu cei de aici si specialistii nostri au studiat situatia si avem o propunere care ne-ar scoate din acest impas. Nu avem nevoie de o pista de 2500 de metri. Una de 2100 ar ajunge. Orice avion care zboara in Romania poate ateriza pe o pista de 2100 metri. In aceasta situatie nu mai trebuie cumparate terenuri, facute exproprieri. Pe terenul existent se poate prelungi pana la 2100 metri. In paralel, balizajul si sistemul ILS. Am economisi bani si am face repede lucrarea. Daca pana in aprilie 2011 nu avem ILS si balizaj riscam sa nu mai avem Aeroport”, a declarat Patrascu. El considera ca din proiectul de fezabilitate prezentat consilierilor se poate folosi capitolul legat de aceste lucrari. Legat de costuri, dupa calculele specialistilor de la Aeroport, din cele 200 de milioane, fonduri pentru calea aeriana baimareana (circa 5 milioane de euro) se pot folosi doua milioane pentru balizaj si restul pentru lucrarile la pista. Trebuie rezolvata si problema alimentarii cu kerosen. La Aeroport este utilajul pentru aceasta operatiune, dar el trebuie autorizat. De aici in acolo apare cunoscuta tampenie romaneasca. Nu poti autoriza instalatia daca nu are kerosen in ea. Nu poate avea combustibil daca nu este autorizata. Nu poate fi transportat in alt Aeroport pentru probele necesare deoarece nu are autorizatie si asa ne invartim intr-un cerc vicios. Acest utilaj este la fel de necesar ca balizajul si ILS. Nu mai trebuie ca avioanele sa vina cu combustibilul „la bidoane, de acasa”. Ciudatenii, picanterii, adevaruri Am vorbit cu mai multi specialisti in problema Aeroporturilor. Am aflat lucruri surprinzatoare. Sistemul ILS care era destinat Baii Mari a ajuns la Tulcea dintr-un motiv incredibil. Pe acest Aeroport aterizau, relativ des, avioane mici care deserveau importanti politicieni. Umbla vorba ca unul dintre acestia ar fi Adrian Nastase, amator de vanatoare. La presiuni politice ILS-ul a fost dus acolo pentru linistea politicienilor. In Baia Mare au avut loc cateva episoade demne de filmele cu catastrofe aeriene. Recent, un important om de afaceri a venit cu avionul personal. Din cauza norilor nu s-a putut ateriza in conditii normale. Avionul a fost dirijat sa faca cateva ture. Dar norii nu s-au risipit. Pana la urma pilotul si-a asumat riscul si a aterizat. In turnul de control a fost secventa de film. Controlorii de trafic dirijau avionul metru cu metru, grad cu grad. A fost o aterizare „in orb”. S-a aterizat cu bine. Dupa minutele de tensiune toti au izbucnit in urale si aplauze. La fel si cei care asteptau. Nu vrem sa stim ce au simtit pasagerii. Tot recent, un om de afaceri german a venit cu avionul personal. Pilotul nu vedea pista, iar din balizajul de 150 de wati vedea doar partea dreapta. Pilotul vedea lumini si pe stanga, dar erau luminile de pe soseaua de langa Aeroport. Pilotul credea ca vede pista si s-a gandit ca intre cele doua siruri de lumini trebuie sa aterizeze. Ar fi fost o mare tragedie. Turnul de control a observat anomalia si nu i-a permis sa aterizeze. Oameni care stiu ce vorbesc afirma ca vor face demersuri pentru deschiderea unui Aeroport la Sighetu Marmatiei. Tot aici se pare ca va fi realizat un heliport. Inertia din capitala judetului conduce spre solutii de compromis. Curse interne si externe Legat de nedumerirea consilierilor in legatura cu terminalul cargo, respectiv 100 de tone marfa pe luna, comandantul Aeroportului admite ca ar putea fi o greseala in documentatia prezentata, dar poate fi si corect. „Acest terminal cargo este un fel de depozit. In mod normal, cand se aduce marfa, beneficiarul trimite tirurile pentru a incarca. Eventual se depoziteaza pana a doua zi. In acest context, o suta de tone de marfa tranzitata nu este neaparat o ciudatenie”, a spus Patrascu. Comandantul a spus ca trebuie revenit la un numar mai mare de curse. „Sper sa readuc compania Blue Air, dar cu un sistem de promovare realizat de noi, si ca noutate ar fi finalizarea discutiilor cu o firma care doreste sa opereze pe ruta Baia Mare-Budapesta. La inceput, de trei ori pe saptamana”, a spus Patrascu. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro