România, paradisul fiscal al Mafiei italiene

Descoperirea fabricii de bani din Oradea este numai vârful aisbergului dintr-o poveste ce pare fără sfârşit: afacerile mafiei italiene în România. O caracatiţă care a ajuns şi în Maramureş, şi pe care autorităţile statului sunt capabile să o oprească doar în comunicatele de presă în care îşi aduc singuri osanale.

Capi ai mafiei taliene care trăiau nestingheriţi în ţară şi firme cu „vechime” de peste un deceniu în spălarea de bani pentru grupările mafiote. Pe scurt, realitatea sumbră de sub spoiala aiuristică şi strălucitoare a campaniilor şi comunicatelor de presă care anunţă că organele statului au „destructurat” grupări mafiote în ţara noastră. Povestea fabricii de bani de la Oradea redeschide un dosar tenebros: legăturile mafiei italiene cu România.

Evidenţele arată că acest caz mediatizat îndelung săptămâna trecută nu este, nici pe departe o excepţie. După aderarea României la UE în special, România a devenit un paradis fiscal pentru grupările mafiote Sacra Corona Unita, Cosa Nostra, N’dargheta sau Camorra, servind fie ca „bază” de spălare a banilor, fie ca ascunzătoare pentru capii mafiei. Pe de altă parte, românii, au devenit „carne” de tun pentru afacerile mafiei: prostituţie, trafic de droguri, trafic de persoane.

Asasini plătiţi, cappo di tutti capi, traficanţi, zeci de mafioţi au fost prinşi în ultimii ani în România, cei mai mulţi trăind nestingheriţi, de ani buni, sub diferite nume false. Iar Maramureşul nu a fost străin de legături cu mafia italiană. Primul caz răsunător a fost cel a lui Alberto Spada, un traficant de stupefiante care activa în celebra organizaţie criminală Sacra Corona Unita, a fost arestat de oamenii legii din Baia Mare abia după ce anchetatorii italieni au indicat adresa exactă la care se ascundea italianul. Acesta se pare că era unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de categorie medie care acţionau pe ruta Orientul îndepărtat – Balcani – Europa. Alberto Spada era de profesie avocat şi era adjunctul lui Gerbino Orazio, cunoscut lider local al Cosa Nostra. Spada a fost declarat vinovat de participare la asociaţia criminală condusă de Gerbino Orazio.

În alte cazuri, afaceri ghidate de la Bucureşti, cum ar fi mega-afacerea de monitorizare a aerului a umflat conturile unor firme suspectate de legături cu mafia taliană. Este cazul firmei SC Orion SRL, care a primit contracte şi în judeţul nostru şi care are printre asociaţi firma cu acelaşi nume din Italia, implicată într-un amplu scandal legat de deturnarea de fonduri, dintr-un program de măsurare a calităţii aerului, în folosul clanurilor mafiote.

Conform presei italiene, afacerea a fost pusă la cale de Maurizio Mazzotti, director al sectorului de planificare, programare şi delimitare a teritoriilor oraşului Caserta, Nicola Ferraro, fostul consilier regional UDEUR, Paolino Maddaloni, prefect de Frosinone şi Sergio Solmi, proprietar al companiei Orion. Faptele care fac obiectul investigaţiei datează din 2008 şi se referă la trucarea licitaţiei publice privind instalarea de staţii de monitorizare a calităţii aerului în oraşul Caserta.

În alte cazuri, maramureşenii au servit ca şi carne de tun mafiei italiene. Recent, a fost descoperită o reţea de traficanţi de sclavi, era condusă de clujeanca Maria Sâncrăian, care îi avea locotenenţi pe Vasile Stan, din Satu Mare, şi Francisc Kadar, din Cluj. Ancheta în aceast dosar a fost începută acum zece ani de poliţiştii sătmăreni, reţeaua fiind foarte bine organizată şi cu legături foarte puternice cu mafioţii italieni. Clujeanca Maria Sâncrăian este cea care a realizat conexiunea cu clanul „Arturi”, afiliat mafiei calabreze „Ndraghetta”. Maria Sâncărian a fost soţia lui Arturi Francesco, zis „Franco”, cetăţean italian, membru al clanului Arturi. Ei racolau persoane din judeţele Cluj, Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Mureş şi Harghita, promiţându-le locuri de muncă, dar în Italia erau trataţi ca nişte sclavi.

Şi numele lui Ioan Ursuţ, una dintre persoanele arestate în cazul jafului maşinii blindate din pasul Gutâi, judeţul Maramureş, care s-a spânzurat în penitenciar, era suspectat de legături cu mafia italiană. În ordinul de arestare emis de Tribunalul Cagliari, judecătorul italian Roberto Cau susţine că Ursuţ „s-a evidenţiat ca tovarăş al unei asocieri de săvârşire de infracţiuni care se ocupă cu traficul de droguri, jafuri la institutele de credit, maşini de transport valori şi altele, care acţionează în judeţul Nuoro şi ai cărei capi erau fugarul, pentru moment, Arzu Raffaelle şi recidivistul Arzu Sergio, amândoi din Talana, exponenţi de mare anvergură ai lumii interlope din Ogliastra, fapte săvârşite în perioada 2008-2009, în Italia şi Belgia“.

Mafioţi prinşi în România

Septembrie 2005 - Augusto Di Noia (53 ani), arestat la Bucureşti. El era urmărit de autorităţile italiene pentru trafic de droguri.

3 iulie 2007 - italianul Mario Pascale (36 ani) a fost reţinut la Dumbrăveni, judeţul Sibiu. El era căutat pentru omor deosebit de grav şi apartenenţă la grup mafiot, faptă pedepsită cu detenţia pe viaţă, după ce, la data de 5 iulie 1998, împreună cu trei complici, printre care şi fratele său, ar fi sechestrat-o şi ar fi bătut-o crunt pe Anna Vignola (27 de ani), după care ar fi îngropat-o de vie, pentru că fusese martora unui conflict.

1 iulie 2008 - Nicodemo Ignazio (47 ani) a fost arestat în parcarea Aeroportului Băneasa imediat după aterizarea avionului în care se afla logodnica sa, o româncă stabilită în Bologna. Era unul dintre capii care organiza afacerile familiei Laudari, specializată pe cămătărie, taxe de protecţie, tâlhărie, şantaj, crime la comandă. Se ascundea la Piteşti şi Constanţa.

4 iunie 2009 - Gaetano Ferone (52 ani) a fost prins la Brăila, în baza unui mandat de arestare emis la 6 februarie 2009 de autorităţile italiene. El este acuzat de constituire într-o asociaţie de tip mafiot, ai cărei membrii comiteau infracţiuni de şantaj, înşelăciune, fraudă, fals în acte publice şi private, spălare de bani. Gaetano Ferone este al doilea membru al clanului Camorra prins în România.

10 februarie 2009 - Paolo Romagnoli (53 ani) a fost prins la Bucureşti, în locuinţa unei românce. El era dat în urmărire internaţională, fiind acuzat că spăla banii Mafiei în ţări din Estul Europei.

Iunie 2005 - Francesco Perspicace a fost arestat la Craiova, în locuinţa unei femei, Ştefania Tomescu. Bărbatul era căutat de anchetatorii italieni pentru trafic de stupefiante. El intrase în ţară sub un nume fals - Luca Dipaldi.

15 martie 2010 - Giuseppe Scuderi a fost prins la Bucureşti, în timp ce aniversa ziua soţiei sale. El a fost condamnat în Italia la închisoare pe viaţă pentru executarea unui alt mafiot italian. Se afla de patru ani în România, unde îşi închiriase, sub un nume fals, un apartament în sectorul 6 al Capitalei.

Februarie 2008 - Vicenzo Spoto (50 de ani) a fost arestat la Constanţa. Fusese dat în urmărire internaţională cu un an în urmă pentru apartenenţă la o organizaţie de tip mafiot, trafic de droguri şi de arme, cât şi atacuri la comandă. Mafiotul se stabilise în Constanţa încă din 1997, unde se şi căsătorise cu o româncă. În toată această perioadă, Spoto şi-a creat legături şi cu lumea interlopă din România.

21 iulie 2009 - Giovanni Giudice, 47 ani („Cosa Nostra” şi „Famiglia”), arestat la Bacău. Era căutat de autorităţile italiene pentru asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni şi şantaj.

8 martie 2007 - Antonio Constantini (59 ani), unul dintre cei mai importanţi lideri ai grupării, a fost prins la Craiova. El era condamnat în Italia la 21 de ani de închisoare pentru omor. A ajuns în România în 2006 şi, sub un nume fals, Gian Carlos, a închiriat un apartament în Craiova. Constantini controla anumite zone din regiunea italiană Puglia, aflată pe ţărmul Mării Adriatice. În România se ocupa de afaceri cu cafea.