Războiul românilor din Ucraina pentru supravieţuire

Presa românească din Ucraina, decimată de lipsa de fonduri şi de abuzurile statului, e la un pas să-şi dea ultima suflare. Un proiect de lege, denunţat deja de organizaţii internaţionale, permite Consiliului de securitate naţională şi apărare al Ucrainei, sub controlul preşedintelui Petro Poroşenko, să interzică difuzarea de mass-media locale sau internaţionale, fie că este vorba de ziare, site-uri, posturi de radio sau de televiziune. Proiectul a fost adoptat deja de deputaţi în prima lectură şi urmează să fie examinat din nou.

Uitaţi de ţara mamă, românii din Ucraina sunt la cheremul abuzurilor şi instabilităţii politice. După ce Rada Supremă a abolit legea privind introducerea limbilor regionale în Ucraina, care permiteau românilor din regiunile în care sunt majoritari, cum e Transcarpatia, să-şi folosească limba maternă, românii din ţara vecină ar putea rămâne şi fără presa scrisă. Oricum, presa în limba română din Ucraina şi în special din dreapta Tisei e în moarte clinică de ani buni din cauza lipsei de finanţare. Ziarul „Maramureşenii” a fost redus la tăcere, iar fostul redactor şef, Ion Huzău, îngropat în datorii, iar ziarul „Dacia” apare exclusiv prin grija lui Ion Botoş, preşedintele Uniunii Interregionale a Românilor din Transcarpatia Dacia, din donaţiile pe care le obţine sau din banii lui personali.

Statul ucrainean a demonstrat în ultimii ani că nu susţine nici financiar, nici moral presa în limba română. Iar statul român i-a tratat pe românii din Ucraina cu dezinteres cras. În primăvara acestui an, redacţia în limba română a Radio Ucraina a fost la un pas de desfiinţare pe motiv de economii. Acum, există şi cadrul legal pentru a băga pumnul în gura presei româneşti. Un proiect de lege permite Consiliului de securitate naţională şi apărare al Ucrainei, sub controlul preşedintelui Petro Poroşenko, să interzică difuzarea de mass-media locale sau internaţionale, fie că este vorba de ziare, site-uri, posturi de radio sau de televiziune. Reporteri fără Frontiere denunţă cu fermitate restricţiile activităţii mass-media prevăzute de text, a anunţat organizaţia într-un comunicat: „Adoptarea definitivă a acestui proiect de lege ar reprezenta un recul major pentru libertatea de informare” în Ucraina, a declarat Johann Bihr, responsabil RSF al biroului

Reprezentanţii românilor din Ucraina afirmă că principalele probleme cu care se confruntă sunt legate de asimilarea promovată de statul ucrainean, de păstrarea identităţii, închiderea şcolilor, dar şi de faptul că tinerii români vor fi încorporaţi pentru a apăra frontiera de est ucraineană: „Românii din Ucraina sunt între asimilarea promovată de statul ucrainean şi ofensiva făcută de Rusia, de Federaţia Rusă. În estul Ucrainei avem o situaţie dramatică a românilor din sudul Basarabiei din regiunea Odessa, a celor din nordul Bucovinei, în ţinutul Herţa, unde este o presiune asimilaţionistă, extrem de puternică. Se închid şcoli în continuare, se înfiinţează clase de limba ucraineană în cadrul şcolilor româneşti, există presiuni asupra părinţilor pentru a-şi înscrie copiii în aceste clase, pentru ca în final întreaga şcoală unde s-au înfiinţat clase de limba ucraineană să fie desfiinţată”, a declarat, recent, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu.

Reprezentanţii românilor din Ucraina au mai amintit că nu au mass-media în limba româna, nu au instituţii de cultură în limba maternă şi că sunt supuşi „permanent unor presiuni de către autorităţi”: „Statul român, din păcate, este un stat îngenunchiat de propria incompetenţă, de propriii politicieni, care nu văd mai departe decât interesul lor şi nu vad interesul general naţional al romanilor. Statul roman nu are o politică de apărare a identităţii naţionale, o politică care să statueze că identitatea naţională face parte din politica, din interesul naţional românesc”, a declarat Eugen Popescu.

La rândul său, preşedintele Fundaţiei Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a adus în atenţia publică dispariţia treptată a învăţământului în limba română: „Aproape în fiecare an dispare o şcoală în limba română, părinţii au început

să-şi dea copiii la clase cu predare în limba ucraineană, iar copiii nu se mai înţeleg cu bunicii lor”.

O altă problemă rămâne cea a mobilizării tineretului. Tărâţeanu a spus că: „Nu suntem împotriva acestei mobilizări. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi dorim ca toţi bărbaţii din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie tătari, bulgari, ruşi să nu-şi piardă viaţa pe câmpurile unui război civil dintre diverse forţe politice şi orientări politice din Ucraina - orientarea pro-europeană şi pro-rusă”.

Românii din dreapta Tisei sunt şi ei supuşi presiunilor legate de înrolare şi se tem să facă declaraţii oficiale. Sub protecţia anonimatului au declarat că: „situaţia la noi este foarte grea. Orice vorbeşti este interpretat ca fiind împotriva statului. Deocamdată la noi nu s-au închis şcoli, dar se poate să se închidă”.

„Statul român, din păcate, este un stat îngenunchiat de propria incompetenţă, de propriii politicieni, care nu văd mai departe decât interesul lor şi nu văd interesul general naţional al romanilor. Statul român nu are o politică de apărare a identităţii naţionale, o politică care să statueze că identitatea naţională face parte din politica, din interesul naţional românesc”.

Eugen Popescu